Primul festival de lăută din România va fi în Cetatea Neamţului

Mirel Remescu, reprezentant al Centrului Cultural "Petre Ţuţea", care organizează festivalul în parteneriat cu Complexul Muzeal Neamţ, a declarat, marţi, că lăuta este un instrument apreciat în Occident, dar care nu poate fi studiat în instituţiile de învăţământ muzical din România la ora actuală, iar festivalul de lăută din Cetatea Neamţului ar putea îndrepta situaţia.

"Vorbim de un prim festival de lăută, ar fi primul eveniment de acest gen în România, care va avea loc, în perioada 19-25 august, în Cetatea Neamţ, în Sala Sfatului, care va fi gazdă pentru circa o sută de iubitori ai muzicii medievale. Invitaţi vor fi cei şase-şapte artişti din România - cum bine se ştie, acest instrument nu este studiat în instituţiile de învăţământ muzical din România, din păcate. În Europa Occidentală el a câştigat foarte mult teren şi concertele, piesele care au în plan central lăuta sunt extrem de apreciate", a declarat Remescu.

Potrivit acestuia, dorinţa organizatorilor de a promova lăuta decurge din faptul că publicul românesc nu cunoaşte foarte mult acest instrument şi nici piesele pentru acesta.

"Acest instrument a dispărut înainte de secolul al XIX-lea, vreo 200 de ani a fost uitat, după care a început să fie redescoperit. România ar fi poate singura ţară unde instrumentul a străbătut secolele într-o anumită formă, e un strămoş al cobzei pe care o găsim în zona de muzică populară. Ceea ce este interesant e că după 200 de ani în care nu s-a folosit sau fructificat un instrument vechi, pentru că nu mai exista - lăuta este realizată dintr-un lemn vechi, netratat, fapt care creează o sensibilitate extrem de mare la umiditate şi care duce la deteriorarea sa destul de rapidă în timp -, practic a trebuit să redescopere posibilitatea de a-l realiza, cu performanţe şi după aceea muzicieni care au dorit cumva să ia această poveste de la început, pentru că nu exista o şcoală de lăută, instrumentele... deci a fost o poveste pe parcursul secolului al XX-lea", a spus Remescu.

Potrivit lui Mirel Remescu, cei care cunosc în ţară acest instrument sunt autodidacţi, oameni care au încercat să se perfecţioneze şi care pe cheltuiala lor au reuşit să meargă la un curs de pregătire în străinătate, în special în Elveţia, unde există cea mai bună şcoală de lăută de la ora actuală.

"Am considerat că Ţara de Sus a Moldovei, de la Putna până la Agapia, ar merita şi un astfel de eveniment, care să atragă publicul şi care să redescopere foarte multe valori care există acolo, dar care din păcate sunt ignorate, din neştiinţă sau rea-credinţă. Festivalul are loc, datorită condiţiilor de acustică necesare, în Sala Sfatului, care nu e extrem de spaţioasă şi unde am dorit ca instrmentele să fie folosite la rece, fără sonorizare, pentru a reda în întregime valoarea lor, însă probabil că în viitor curtea interioară a Cetăţii va putea găzdui, într-o anumită formulă de amenajare, şi o opţiune cu public mai numeros", a spus Remescu, arătând că la festival au fost invitaţi artişti din toată ţara - de la Iaşi, Bucureşti, Timişoara, Hunedoara şi Carei.