Profesorul de origine română Shlomo Bentin, laureat al Israel Prize, a murit într-un accident rutier

Shlomo Bentin, un expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, a murit în urma impactului, la vârsta de 65 de ani, informează haaretz.com.

Bentin, profesor de psihologie la Hebrew University şi laureat al prestigiosului Israel Prize pentru psihologie pe anul 2012, era cunoscut şi pentru contribuţiile sale în ceea ce priveşte implementarea cercetărilor ştiinţifice în domenii variate, de la îmbunătăţirea tehnicilor de lectură la ameliorările tehnicilor folosite în medicina clinică.

Shlomo Bentin s-a născut în România, la Bucureşti, pe 26 august 1946, şi a imigrat cu familia sa în Israel, la vârsta de 12 ani. S-a căsătorit cu iubita sa din tinereţe, Miri, cu care a avut trei copii.

Bentin a studiat psihologia şi matematica la Universitatea Tel Aviv şi după absolvire a studiat biologia comportamentală la Haifa Technion. S-a angajat apoi la Hadassah University Hospital Ein Karem, unde a condus activitatea laboratorului de psihopsihologie, în timp ce îşi făcea doctoratul în neurobiologie. În 1983 a început să predea la Facultatea de medicină de la Universitatea Ebraică, unde a devenit lector în 1987. La începutul anilor 1990, Bentin a devenit profesor asociat la catedra de psihologie, iar din 1994 profesor cu drepturi depline.

Profesorul israelian a contribuit la un studiu despre diferenţele funcţionale dintre emisferele cerebrale şi era considerat unul dintre cei mai importanţi cercetători din domeniul lecturii în limba ebraică. Potrivit comitetului care decernează Israel Prize, activitatea lui din domeniul identificării cuvintelor scrise, al lecturii şi al apariţiei dislexiei "au influenţat covârşitor evoluţia felului în care a fost predată lectura în Israel". Bentin a conceput şi o serie de teste, folosite şi în prezent, pentru a diagnostica dificultăţile de lectură.

Bention era cunoscut şi pentru descoperirile sale din sfera mecanismelor cognitive care explică abilitatea oamenilor de a recunoaşte feţele semenilor lor. În anii 1990, el a coordonat o serie de studii realizate pe bolnavii de epilepsie şi a identificat impulsul electric ce apare la nivelul creierului, implicat în mecanismul de recunoaştere facială.