Proiect: Mormintele şi operele comemorative de război vor trece în administrarea MApN

Iniţiativa legislativă a liderului deputaţilor PMP Marius Paşcan vizează modificarea Legii nr.379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Acesta propune schimbarea a două alineate ale articolului 8 din lege care prevăd următoarele:

„(1) Mormintele şi operele comemorative de război situate pe teritoriul României sunt bunuri de interes public naţional şi fac parte din domeniul public al statului, în măsura în care, la data intrării în vigoare a legii, nu fac parte din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale sau nu sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

(2) Mormintele şi operele comemorative de război care fac parte din domeniul public al statului sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile şi sunt monumente de for public. Acestea sunt date în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, care va putea decide prin ordin al ministrului apărării naţionale cu privire la delegarea administrării către unităţile militare teritoriale aflate în subordinea sa”, conform proiectului de lege.

În forma în vigoare a legii „mormintele şi operele comemorative de război aparţin fie domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, fie sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice”.

De asemenea, „mormintele şi operele comemorative de război proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. Acestea pot fi date în administrarea instituţiilor publice, pot fi concesionate sau închiriate, în condiţiile legii, cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor”, mai arată forma în vigoare a legii.

Deputatul PMP propune abrogarea din forma actuală a legii a prevederii care stipulează că „autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure protejarea şi punerea în valoare a mormintelor şi operelor comemorative de război aflate în administrarea lor”.

Marius Paşcan mai propune ca „în cazul în care imobilul pe care se afla dispuse morminte şi opere comemorative de război nu are proprietar cunoscut, obligaţiile ce decurg din prezenta lege revin Ministerului Apărării Naţionale”.

De asemenea, „modificarea sau strămutarea mormintelor ori a operelor comemorative de război, care nu sunt parte a domeniului public al statului, se face cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor”, conform proiectului de lege.

În plus, „Instituţiile publice şi autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să ţină propria evidenţă a mormintelor şi operelor comemorative de război aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale”, mai arată iniţiativa legislativă.

Finanţarea activităţilor de înfiinţare şi protejare a mormintelor şi a operelor comemorative de război româneşti se face „pentru cele dispuse pe teritoriul naţional şi care aparţin domeniului public al statului, din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, iar pentru cele care aparţin domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale, din bugetele acestora”, mai prevede proiectul de lege.

„Întreţinerea şi marcarea mormintelor şi operelor comemorative de război străine, aflate pe teritoriul României, se realizează potrivit legii şi în conformitate cu tratatele internaţionale la care România este parte”, potrivit sursei citate.

Totodată, prin proiectul de lege este oferită posibilitatea pentru Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor să susţină finanţare sau cofinanţarea din bugetul propriu a lucrărilo de înfiinţare sau de protejare a mormintelor şi operelor comemorative de război.

”În funcţie de importanta şi de amploarea lucrărilor de înfiinţare sau de protejare a mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti şi străine, aflate pe teritoriul naţional, care nu sunt parte din domeniul public al statului, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor poate susţine finanţarea sau cofinanţarea acestora din bugetul propriu”, conform sursei menţionate.

Aceste lucrări sunt unele „de interes public naţional pentru care nu se datorează taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire”, mai prevede propunerea legislativă.

Ministerul Apărării, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a legii, va realiza, prin Oficiul pentru Cultul Eroilor „un inventar centralizat al tuturor mormintelor şi operelor comemorative de război situate pe teritoriul României, va evalua stadiul de conservare şi întreţinere a acestora şi va face propuneri pentru protejarea şi punerea lor în valoare”.

„În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia predării, în original, către Ministerul Apărării Naţionale a tuturor documentelor din arhiva proprie referitoare la morminte şi opere comemorative de război aflate în domeniul public al unităţii administrativteritoriale, respectiv în copii legalizate a documentelor privind morminte şi opere comemorative de război aflate în domeniul privat al unităţii administrativ teritoriale”, potrivit sursei amintite.

Proiectul de lege iniţiat de Marius Paşcan mai este susţinut de 17 parlamentari ai PMP şi a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Pe 23 martie, UDMR a rupt protocolul de colaborare cu PSD, din cauza lipsei de acţiune a social-democraţilor privind situaţia cimitirului din Valea Uzului. Ulterior, UDMR s-a alăturat demersului de a susţine o moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Dăncilă, care a fost adoptat în toamnă de către Parlament.

În data de 6 iunie, de Ziua Eroilor, câteva sute de persoane au forţat intrarea în cimitirul internaţional din Valea Uzului, după ce administraţia locală a interzis accesul. Alte câteva sute de oameni, etnici maghiari, au format atunci un lanţ uman în faţa cimitirului.

Cimitirul Militar din Valea Uzului a ajuns în atenţia publică după ce, în primăvara acestui an, Primăria Dărmăneşti a delimitat o parcelă românească, parţial peste mormintele nemarcate ale unor militari maghiari, pe care a ridicat cincizeci de cruci de beton în memoria unor soldaţi români necunoscuţi şi un monument în formă de cruce celtică – simbolul membrilor Gărzii de Fier române, notează agenţia ungară de presă MTI.