Proprietarul Palatului Ştirbei cere daune materiale de peste 5,7 milioane de euro

"Proprietarul Palatului Ştirbei (Ovidiu Popescu, n.r.) din Bucureşti a depus, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, plângere prealabilă la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru tergiversarea ilegală a eliberării avizului necesar introducerii spre aprobare în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a Planului Urbanistic Zonal, ce include integrarea Palatului într-un complex multifuncţional modern", se arată într-un comunicat.

În plângerea respectivă, proprietarul solicită şi daune materiale în valoare de 5.760.854 de euro, pierdere anuală provocată de Ministerul Culturii "în solidaritate cu miniştrii Th. Paleologu şi Kelemen Hunor în această perioadă".

Potrivit plângerii prealabile depuse la MCPN, proprietarul imobilului solicită ministerului "acoperirea prejudiciului cauzat prin abuzul administraţiei, în solidar cu miniştrii care au refuzat, fără justificare şi prin fraudarea legii, eliberarea în termen a avizului, daunele provocate fiind estimate, până în prezent, la 15.783 euro (pierdere zilnică), în total - 5.760.854 euro (pierdere anuală), conform expertizei de specialitate, efectuate de entităţi cu recunoaştere internaţională".

"Îmi rezerv dreptul ca, în justiţie, să vă solicit şi daune morale, distinct de pretenţia de reparare a prejudiciului de imagine pe care autoritatea administrativă centrală mi l-a provocat, prin instigarea incorectă a unor organizaţii neguvernamentale, atât împotriva mea, cât şi împotriva specialiştilor care au întocmit documentaţiile în conformitate cu standardele în vigoare", se arată în plângerea formulată.

"Noi am propus un proiect solid şi fezabil de includere a Palatului Ştirbei într-un complex multifuncţional menit să repună în circuitul public acest palat. Dar aprobarea acestuia trenează de un an. În ciuda declaraţiilor publice de preocupare faţă de patrimoniul naţional, situaţia arată un dezinteres cras sau chiar interese aflate în clară contradicţie cu interesul public. Doar justiţia mai poate face lumină în acest caz. Ca proprietar şi, nu în ultimul rând, ca cetăţean al României, atitudinea de până acum a autorităţilor mi se pare ruşinoasă şi ofensatoare", a subliniat acesta.

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI), din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, a respins, pe 25 noiembrie 2009, proiectul privind Palatul Ştirbei din Capitală, ce presupune reabilitarea monumentului şi construirea unei clădiri de mari dimensiuni în apropierea acestuia.

Şedinţa de la acea dată a CNMI s-a derulat pe fondul unui pichet iniţiat de o serie de ONG-uri la Ministerul Culturii pentru respingerea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Calea Victoriei 107-109 - proiectul de reabilitare a Palatului Ştirbei, care include şi construirea unui corp nou, multifuncţional, cu apartamente, spaţii comerciale şi cinematografe, în spatele monumentului. ONG-urile s-au opus proiectului din cauza dimensiunilor acestei noi clădiri, considerând că nu respectă Legea urbanismului nr. 350/2001 şi agresează vizual Palatul Ştirbei, monument istoric de categoria A, Strada Budişteanu, ansamblu arhitectural istoric, şi Strada Banului.

Corpul de clădire, conform PUZ-ului discutat şi respins în şedinţa din 25 noiembrie 2009 a CNMI, se supune reglementărilor din două zone protejate - Calea Victoriei şi Strada Budişteanu. Latura clădirii de pe Calea Victoriei, unde înălţimea maximă admisă în PUZ Zone Protejate este de 20 de metri, ar avea o înălţime de 37 de metri, iar pe Strada Budişteanu, unde înălţimea maximă prevăzută în acelaşi PUZ este de 10 metri, clădirea ar urca până la 18 metri. Totodată, ONG-urile au criticat Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) proiectului, care este de 4,5, în zonă fiind admis un CUT maxim de 4, potrivit Legii urbanismului nr. 242/2009.

Proiectul a primit însă aviz favorabil din partea Comisiei Tehnice de Urbanism a Primăriei Capitalei şi a arhitectului-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, în luna aprilie 2009. Potrivit lui Pătraşcu, prezent la şedinţa din noiembrie a CNMI, în calitate de membru al comisiei, "avizul din aprilie era legal în condiţiile legii de atunci", şi anume Legea urbanismului nr. 350/2001, modificată ulterior prin Ordonanţa nr. 27/2008, aprobată prin Legea 242/2009, aplicabilă de la 30 septembrie 2009.

În urma deliberărilor comisiei, actualul proiect a fost respins, solicitându-se aplicarea datelor din studiul istoric al zonei şi întocmirea studiului de impact, după cum a anunţat preşedintele CNMI, Virgiliu Polizu. El a mai spus că, probabil, mai multe elemente din actualul PUZ vor fi schimbate după consultarea studiului istoric.

Întrucât Palatul Ştirbei este monument istoric clasa A, PUZ-ul trebuie să primească avizul CNMI, care este consultativ, şi al ministrului Culturii.

Palatul Ştirbei a fost construit în prima jumătate a secolului al 19-lea. În perioada 1849 - 1854 a funcţionat ca palat domnesc, iar apoi, până în 1948, ca reşedinţă a familiei Ştirbei-Bibescu. Între 1982 şi 1994 a găzduit Muzeul Ceramicii şi Sticlei, iar în 2005 a fost cumpărat de Ovidiu Popescu.