Puşca de vânătoare a lui Cuza şi ceasul de trăsură al lui Kogălniceanu, expuse

La Palatul Cesianu-Racoviţă are loc o expoziţie în premieră cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la actul istoric al Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859: puşca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza şi ceasul de trăsură a lui Mihail Kogălniceanu. Cele două piese istorice, de valoare muzeală, vor putea fi admirate în expoziţia de o zi, marţi, 24 ianuarie.

Puşca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza a fost realizată la mijlocul secolului al XIX-lea şi poartă pe ţeavă monograma princiară aurită a primului domnitor al statului naţional România. Raritatea, cu mecanismul inscripţionat „Manufactura Română”, reţine atenţia prin caracterul ei frust, în ciuda extinderii decoraţiunilor. Este cunoscut faptul că, în epocă, vânătoarea era sportul nobilimii, cu atât mai mult al ofiţerilor, între pasiune şi obligaţie socială, iar Alexandru Ioan Cuza nu făcea excepţie. Arma este una de panoplie, dezactivată, nefuncţională.

O piesă de aceeaşi valoare – carabina domnitorului Alexandru Ioan Cuza, „Manufactura Română”, se află în colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti.

Alături de Alexandru Ioan Cuza, a trăit fericirea unui ideal împlinit – Unirea – şi Mihail Kogălniceanu, cel care a avut un rol major în desfăşurarea evenimentelor de acum 164 de ani: deputat în Adunarea ad-hoc, fruntaş al mişcării Comitetului Unirii, prim-ministru al Moldovei, ministru de Externe şi preşedinte al Academiei Române. Datorită unei circumstanţe fericite, în mica expoziţie dedicată celebrării a 164 de ani de la Unirea Principatelor Românilor va putea fi expus şi ceasul de trăsură ce a aparţinut lui Mihail Kogălniceanu.

Piesa de colecţie, de secol XIX, este realizată din bronz şi cristal şi face parte dintr-o colecţie privată. Rolul ceasurilor de trăsură era de a măsura timpul în cursul unor călătorii îndelungate. Fapt interesant, aceste ceasuri de trăsură, alcătuite încât să fie rezistente la şocurile aferente deplasării, foloseau, în loc de pendul, un balansier (precum un ceas automatic contemporan), pentru a nu trebui întoarse. În România, până la construirea căii ferate care lega Muntenia de Moldova, o călătorie de la Bucureşti la Iaşi cu trăsura dura 4-5 zile. Ceasul de trăsură a lui Mihail Kogălniceanu a fost achiziţionat dintr-o licitaţie publică organizată de Artmark în 2015 pentru preţul de adjudecare de 1.600 de euro.

Totodată, vizitatorii vor avea ocazia să admire şi un rar exemplar al „Istoriei Valahiei şi a Moldovei” de Mihail Kogălniceanu, din 1837, care va fi scos la licitaţie pe 2 februarie, alături de o impresionantă colecţie de cărţi rare, ediţii princeps, documente istorice, hărţi vechi sau fotografii de epocă ce ilustrează celebre personalităţi sau evenimente istorice. Mai mult, cei care vor păşi pragul Palatului Cesianu-Racoviţă marţi, vor putea avea ocazia să urmărească o secvenţă din filmul „Rug şi flacără”, 1980, care conţine discursul lui Alexandru Ioan Cuza din 24 februarie 1862 când se aniversau 3 ani de la Unirea Principatelor Române şi când se deschide Primul Parlament al României, iar Bucureşti este proclamată capitala ţării. În rolul domnitorului Cuza este marele actor român Florin Piersic.