Radio Civic a început să emită în premieră programe realizate de comunităţi locale

Pentru prima dată în România, două licenţe pentru radiouri comunitare intră în undă. Licenţele au fost acordate către consorţiul din proiectul european Grassroot Wavelengths, în 2018. Noile staţii FM, cu tehnologii de ultimă oră, emit din, şi vor deservi, bazându-se pe voluntari locali, două comune din România.

Licenţele pentru Radio Civic Vârvoru de Jos (Dolj) şi Radio Civic Sfântu Gheorghe (Tulcea) au fost acordate de Consiliul Naţional al Audiovizualului din România pe 7 iunie 2018.

Unul dintre acestea a început să emită joi, celălalt intră în undă sâmbătă.

”Sunt două posturi comunitare, pe bani europeni. Au intrat în undă şi difuzează materiale care reflectă comunităţilor respective. La Sf.Gheorghe Deltă, de unde vin acum, problema era un conflict între autoritatea locală şi agenţia pentru Delta Dunării, aceasta din urmă încercând să limiteze plaja din Sf.Gheorghe iar primăria a venit cu ideea că în acest fel se pun probleme turismului. Acestea sunt subiecte din comunitate care ajung astfel la radio. Mai sunt probleme legate de pescuit sau prohibiţie, dar şi gospodine care descriu cum se acreşte storceagul cu zer”, a spus Răsvan Popescu, membru în Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) pentru MEDIAFAX.

Vârvoru de Jos (Dolj) este o comună de aproximativ 3000 de locuitori, în care agricultura este activitatea preponderentă. Sfântu Gheorghe (Tulcea) este un sat de pescari în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu o populaţie de aproape 1000 de locuitori. Micile staţii radio vor transmite semnal pe o rază de 10 km.

Staţiile sunt construite pe platforma tehnică RootIO, care oferă toate funcţiile şi conectivitatea unei staţii mari, la 1 la sută din cost.

”Programul staţiei rulează de pe un smartphone, fără să existe nevoia fizică a unui studio. Audienţa urmăreşte programele folosind radiouri FM obişnuite, dar poate interacţiona cu staţia apelând un număr de telefon sau prin intermediul Web-ului. Staţiile au costuri de operare extrem de mici, ceea ce le face ideale pentru comunităţi rurale. Acestea au un consum mic, sunt alimentate, în funcţionarea de bază, de la panouri solare, cu alimentarea de la reţea ca back-up, fiind capabile, în plus, în cazul unor căderi de curent electric sau urgenţe, să funcţioneze pe baterie timp de zile întregi. Conectivitatea staţiilor înseamnă că pot primi orice conţinut audio de pe internet, cum ar fi ştiri, podcast-uri, muzică sau înregistrări din surse naţionale sau internaţionale, şi le pot difuza prin intermediul unui emiţător radio FM tradiţional. Întregul sistem este suficient de mic pentru a putea încăpea într-o simplă găleată goală de vopsea. La fel ca multe mici staţii comunitare, vor emite mai ales pe baza muncii voluntare şi al efortului comunitar”, se arăta în prezentarea proiectului.

Radioul FM este mai vechi de o sută de ani, dar este încă o formă vitală şi importantă de media, în special pentru cei care se află pe partea greşită a “prăpastiei digitale”, cei lipsiţi de accesul la internet. Poate fi ascultat la muncă sau în timpul şofatului, este gratuit şi nu cere educaţie. În era complexă a politicilor reţelelor sociale, radioul încă oferă anonimitate utilizatorilor săi. Din aceste motive, radioul comunitar cunoaşte o creştere în jurul lumii, comunităţile considerându-l o formă perfectă de comunicare, dezbatere şi divertisment, într-o manieră rapidă, şi având costuri mici.

”În felul ăsta atragi într-un anumit circuit de exprimare comunităţi care până acum au fost condamnate la tăcere, acum pot nu doar să asculte un radio de acest fel ci pot chiar să îl facă”, spune Răsvan Popescu.

Consiliul Europei şi Parlamentul European au subliniat rolul fundamental al media comunitare în promovarea coeziunii sociale, ca un element cheie pentru întărirea participării civice la discursul public. Staţiile comunitare indică o nouă direcţie pentru media româneşti, una în care cetăţeanul din zonele rurale poate să transmită informaţii între comunităţi, în interiorul acestora şi în afara lor.

Consorţiul Grassroot Wavelengths inovează tehnologii şi modele comunitare, pentru mici staţii de radio comunitar, care pot fi bine conectate şi uşor de pus pe picioare şi întreţinut. Proiectul are în vedere crearea a câte două prototipuri de radiouri comunitare în Portugalia, Irlanda şi România, cu scopul de a construi reţele regionale descentralizate, conectate cu jurnalismul şi informaţia europene şi internaţionale.

Consorţiul speră să folosească rezultatele proiectului pentru a susţine ajustarea politicilor naţionale şi a legislaţiei în aşa fel încât rolul social special pe care radiourile comunitare l-ar putea juca să fie mai bine înţeles de autorităţi şi reglementări mai progresiste să fie adoptate.

Grassroot Wavelengths este un proiect european Horizon 2020 (Grant Agreement #780890), parte a programului Collective Awareness (CAPS). Consorţiul proiectului include ActiveWatch (RO), Madeira-ITI (PT), AMARC (BE), University College Cork (IR), Romanian Center for Investigative Journalism (RO), RootIO (PT), CereProc (UK), Adenorma (PT) , Bere Island (IR), MedAlert (RO). Proiectul include lansarea unor staţii radio şi în Irlanda şi Portugalia, pe lângă România.