Radiourile mici cer CNA să impună marilor reţele să difuzeze mai mult program local

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) doreşte să modifice Decizia Consiliului numărul 277 din 2013 privind procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilităţii şi de cedare a licenţei şi a deciziei de autorizare audiovizuală, cu excepţia celor pentru difuzare în sistem digital terestru, precum şi condiţiile privind difuzarea de programe locale, retransmiterea şi preluarea de programe ale altor radiodifuzori.

În acest sens, la sediul CNA a fost organizată, miercuri, o întâlnire informală consultativă, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Asociaţia Radiourilor Locale şi Regionale (ARLR).

La întâlnire au participat, pe lângă membrii CNA, reprezentanţi ai radiodifuzorilor din România, atât staţii şi reţele naţionale, cât şi staţii de radio locale.

Asociaţia Radiourilor Locale şi Regionale spune că, în prezent, "piaţa locală de radio este profund viciată de modul în care sunt utilizate licenţele locale de către unii dintre deţinătorii acestora, în special de către reţelele naţionale, formate prin cumul de reţele locale".

"De-a lungul vremii, CNA a relaxat obligativitatea referitoare la timpii acordaţi conţinutului local, punând astfel în dezavantaj competitiv staţiile locale independente, deţinătoare de licenţe locale", spune ARLR.

Astfel, reprezentanţii ARLR au solicitat membrilor CNA să modifice reglementările actuale, în sensul în care deţinătorii de licenţe locale să fie obligaţi să realizeze conţinut local propriu în cuantum de minimum patru ore pe zi în zilele lucrătoare, în calupuri de cel puţin două ore fără întrerupere.

"ARLR a solicitat, de asemenea, ca retransmisiile de la un alt radiodifuzor sau preluarea programului de la acelaşi deţinător de licenţă (programul staţiei centrale) să fie difuzate fără întrerupere", se spune în comunicat.

Potrivit ARLR, aceste măsuri ar repune în drepturi caracterul iniţial al tipului de licenţă locală, adresată în special publicului din comunităţile locale, şi ar conduce la o situaţie concurenţială corectă şi echitabilă pentru toţi deţinătorii de licenţe locale.

În cadrul discuţiilor, ARLR a solicitat CNA să aplice prevederile articolului 44, alineatul 13 din Legea audiovizualului şi să transforme licenţele locale multiple deţinute de un singur radiodifuzor într-o licenţă regională sau naţională, potrivit aceluiaşi comunicat.

ARLR mai spune că apreciază deschiderea către dialog a CNA şi "îşi exprimă dorinţa ca toţi radiodifuzorii din România, deţinători de licenţe locale, regionale sau naţionale să poată activa în condiţii concurenţiale corecte şi echitabile şi îşi manifestă disponibilitatea pentru continuarea dezbaterilor publice pe aceste teme".

ARLR este o asociaţie non-profit al cărei scop este promovarea intereselor radiodifuzorilor locali din România. Membrii săi, deţinători de licenţe de radio locale sau regionale, însumează un număr de 36 de staţii (frecvenţe) locale ce emit în 34 de oraşe din ţară. Publicul potenţial al acestora se ridică la peste 3 milioane de ascultători, ceea ce echivalează cu un procent de aproximativ 30% din populaţia din mediul urban.

Staţiile de radio membre ale ARLR sunt: Radio Transilvania, Partium Radio, Radio Fix, Sky FM, Doina FM, Radio Sud, Lider FM, Fun FM, Mix FM, Radio Star, Big FM, Fresh FM, Radio Impact, Best FM, Viva FM, Smile FM şi Radio Dada.

Modificarea Deciziei CNA numărul 277 din 2013 a fost iniţiată de membrul Consiliului Gabriel Tufeanu.

În acest sens, CNA a organizat, pe 18 februarie, la sediul său, o discuţie informală cu reprezentanţii principalelor companii de media care au operaţiuni pe piaţa de televiziune şi de radio din România.

La acea discuţie au participat, printre alţii, reprezentanţi ai RCS&RDS, Radio Zu, Radio România, Europa FM, Kiss FM, Magic FM, Rock FM, dar şi reprezentanţi ai Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) şi ai Asociaţiei de Comunicaţii electronice din România (ACeR).

În acest context, Gabriel Tufeanu a spus că a elaborat un proiect de modificare a Deciziei numărul 277 din 2013, care prevede, printre altele, şi creşterea programului local difuzat de staţiile de radio.

"Avem situaţii în care sunt posturi locale care de fapt nu difuzează program local decât într-o proporţie foarte mică. În acest fel sunt dezavantajaţi cei care sunt radiodifuzori cu adevărat locali", a spus Gabriel Tufeanu. "Să modificăm (Decizia, n.r.) astfel încât cel care este radiodifuzor local să difuzeze minimum şase ore pe zi program local, astfel să fie clar cine este radiodifuzor local, iar cei care aparţin unui grup mare, naţional, să poată opta pentru o licenţă naţională, regională sau să se alăture licenţei naţionale pe care oricum grupul o deţine. Mi se pare o reglementare corectă (...) Noi ce vrem este ca şi un post de radio dintr-o localitate mică să existe. Trebuie să vă apărăm şi pe dumneavoastră (reţelele mari, n.r.), dar şi radiourile mici. Trebuie să înţelegem cu toţii că noi trebuie să apărăm şi să fim corecţi cu toată lumea. Trebuie să fie o regulă corectă pentru toţi", a mai spus Tufeanu.

Însă Romeo Repta, directorul de reţea al posturilor Kiss FM, Magic FM şi Rock FM, a spus că subiectul programului local a fost dezbătut de foarte multe ori la CNA. "Noi, ca industrie, am expus punctele astea de vedere de nenumărate ori (...) Ce reprezintă în definiţie programul local - spuneţi că vreţi să impuneţi şase ore de program local -, înseamnă ştiri, informaţii locale, emisiuni despre actualitatea de radio. Trebuie să avem şase ore de vorbărie pe zi. Nu poate face nimeni aşa ceva pe zi, decât un post de ştiri", a spus Repta.

De asemenea, Repta a spus că niciun post de radio din România nu poate să se declare licenţă naţională, pentru că nu acoperă 60% din populaţia recenzată a ţării. "Noi suntem o sumă de licenţe locale, dar, pe baza acoperirii, nu acoperim 60% din populaţia recenzată a ţări. Acoperim 62% din populaţia urbană a ţării. Nimeni nu se poate declara reţea naţională, nici reţea regională, pentru că nu acoperim un judeţ (...) Noi, în majoritatea localităţilor locale, oferim mai multe informaţii locale decât competitorii noştri care sunt locali (...) Dar asta nu înseamnă să ne transformăm în post de ştiri", a spus Romeo Repta.

El a subliniat că este foarte greu ca o staţie mare de radio din România să devină oficial "reţea naţională" sau "reţea regională". În prezent, există pe piaţă reţelele naţionale Info Pro, Europa FM şi Naţional FM.

"Noi am militat mereu spre zona asta de a servi comunităţile locale. Începând cu anul ăsta vom reformata ştirile locale. Vom avea informaţii din oră în oră. Nu credem că vreo staţie de radio care activează pe piaţa locală ar putea oferi mai mult decât noi şase minute de ştiri în matinal şi apoi din oră în oră informaţii, însumând 12 minute de informaţii locale pe zi", a mai spus Repta.

La rândul său, Victor Ferezan, director de ştiri al Radio Zu, a spus că radiourile trebuie să difuzeze informaţii relevante pentru comunitatea locală.

"Din experienţa lucrului pe comunităţi locale, ajungi să vezi care ar fi durata reală de informaţii locale care să folosească exact comunităţii. Noi difuzăm 14 minute de informaţii exclusiv locale pe zi, şase ore pe zi e absolut... Începi să dai ceea ce devine redundanţă, ceea ce e trivial, doar ca să umpli spaţiul ăla. Ce radio din Topolog sau din Eforie Nord ar putea să umple o oră de program local pe zi? Noi am încercat să difuzăm 35 de minute pe zi şi a fost infernal, dădeam (ştiri, n.r.) despre recoltă", a spus Ferezan.

Însă membrul CNA Gabriel Tufeanu a spus că, dacă un post de radio devine oficial naţional, nu mai are obligaţia de a difuza program local.

La rândul său, membrul CNA Lorand Turos a spus că posturile mari de radio continuă să difuzeze program local pentru că sunt interesate să atragă publicitate locală. El a mai spus că posturile mari de radio nu pot să facă program local cu o durată mai mare, pentru că nu ştiu ce se întâmplă la nivel local, întrucât nu au corespondenţi în localităţile respective.

Romeo Repta a spus, însă, că posturile de radio pe care le reprezintă au 86 de oameni angajaţi în ţară, oameni de ştiri la care se adaugă cei care se ocupă de vânzările de publicitate.

Pe de altă parte, Toni Teşiu, directorul de programe al Radio Zu, a spus că, dacă reţelele mari de radio nu vor mai difuza publicitate, acest lucru nu înseamnă că respectiva publicitate va merge la posturile de radio locale.