Radu Gabrea: "Lindenfeld" - filmul care povesteşte momentele ascunse în istorie privind deportarea şvabilor

Lungmetrajul lui Radu Gabrea începe cu un reportaj al televiziunii germane despre un sat părăsit din Banat, care îi reaminteşte lui Ulli Winkler (Victor Rebengiuc), emigrat în Germania cu 60 de ani înainte, de satul copilăriei sale, Lindenfeld ("Poiana Teilor"). Diagnosticat cu o boală incurabilă, eroul porneşte pe urmele copilăriei sale. O descoperire neaşteptată pare să-i schimbe viaţa.

Regizorul Radu Gabrea a declarat pentru MEDIAFAX că, în momentul în care i-a ales în distribuţie pe actorii Victor Rebengiuc, Ion Caramitru şi Mircea Diaconu, nu s-a gândit că cei trei nu au mai jucat împreună într-un film.

"Mi-am dat seama că cel mai important rol este cel al femeii (interpretat de Victoria Cociaş, n.r.), dar era condiţionat dacă îi ieşea sau nu machiajul, dacă nu îi ieşea, nu ar fi jucat. (Lungmetrajul, n.r) era condiţionat de rolul principal al filmului şi am început de sus. Am vorbit cu Victor (Rebengiuc, n.r.). Mi-a ţâţâit c.... vreo două săptămâni de zile până când Victor mi-a spus că îi place. Când Victor mi-a spus că îi place, am fost în al nouălea cer. Ulterior, a venit Diaconu, pentru că în structura aceasta de scenariu Diaconu are un rol esenţial, pentru că el joacă toată partea comică, el o comprimă şi aici a fost o idee extraordinară a mea, pentru că Diaconu este un mare actor", a spus Radu Gabrea.

Totodată, cineastul a spus că "esenţial este acest sat care a dispărut, care există sub formă de ruină". "Ar fi cel mai important lucru, pentru că vorbim despre un sat dispărut, o civilizaţie dispărută, înseamnă lume dispărută, înseamnă să găseşti ceva care să evoce şi emoţiile acelei vremi. (...) Satul arată exact ca în film, lungmetrajul l-am filmat anul trecut, în iulie. Deci, nu are nici măcar şapte luni. Asta am vrut să spun", a declarat acesta.

De asemenea, regizorul a povestit că nimeni nu se va stabili niciodată acolo, pentru că este un sat foarte izolat. "Ăştia s-au aşezat ca nebunii. Se chinuiau iarna pentru că nu se putea ajunge acolo. Noi, ca să ajungem acum acolo, nu este drum, am mers cu tractorul", a explicat acesta.

Filmul regizat de Radu Gabrea îşi propune să spună publicului de azi o poveste de dragoste care are loc în Lindenfeld (în Munţii Semenic, lângă Caransebeş), într-un context cu referinţe istorice certe - deportarea şvabilor în Siberia de regimul comunist, după Al Doilea Război Mondial.

În prezent, în Lindenfeld mai locuieşte o bătrânică, la fel ca şi în filmul realizat de Radu Gabrea, regizorul afirmând că povestea a fost schimbată tocmai din acest motiv. Pe de altă parte, Gabrea a povestit că persoana care locuieşte în prezent în Poiana Teilor nu a trecut prin experienţa din 1945.

"Este primul film care povesteşte aceste momente, sunt momente total ascunse în istorie. Adică acest moment când au fost saşii, nemţii şi şvabii căraţi în Siberia şi au stat din 1945 până în '50, au stat cinci ani şi au murit 15% din ei", a mai relatat acesta. "Mă interesează istoria, mă interesa momentul, trebuia să am un acroş emoţional personal cu satul aceasta. Şi acroşul emoţional este că băiatul a fost de faţă şi a scăpat când fata a plecat, când i-au luat-o de sub nas ruşii şi a dispărut. (...) Şi şi-a dat seama că ea a scăpat cu viaţă", a mai spus acesta.

Filmul "Lindenfeld. O poveste de dragoste" va fi lansat la începutul lunii aprilie în cinematografele din România.

Institutul Cultural Român (ICR) din Berlin a dedicat întreaga seară de joi regizorului român, după proiecţia filmului "Lindenfeld, o poveste de dragoste", Radu Gabrea, împreună cu Victoria Cociaş, participând la o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

Imaginea filmului îi aparţine tânărului operator George Dăscălescu, decorurile, Mădălinei Marinescu, fiind realizate în studiourile Atlantis Film, iar montajul, Melaniei Oproiu. Filmul este produs de Radu Gabrea.

Radu Gabrea a fost pentru a doua oară un invitat de onoare al Institutului Cultural Român (ICR) din Berlin, după ce, în februarie 2013, în timpul Festivalului de Film de la Berlin, a prezentat în premieră cele două documentare ale sale de anul trecut, "Moartea Ceauşeştilor - Trei zile până la Crăciun" şi "Evrei de vânzare", vizionate de un public foarte numeros şi care au generat discuţii intense.

Radu Bartholomeu Gabrea s-a născut în 1937, la Bucureşti. În 1956 are loc o primă ciocnire a studentului în anul II la Institutul de Construcţii Radu Gabrea cu regimul comunist: este arestat pentru intenţia de a participa împreună cu alţi studenţi la o manifestaţie de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria. După 9 luni de arest, acesta este eliberat şi apoi readmis la Facultatea de Construcţii, pe care a absolvit-o, devenind inginer în construcţii civile şi industriale. Câţiva ani mai târziu, se înscrie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti.

Lungmetrajul său de debut, "Prea mic pentru un război atât de mare", realizat în 1969, după un scenariu de D. R. Popescu, este premiat la Festivalul de la Locarno în 1970 şi selecţionat în secţiunea Quinzaine des réalisateurs a Festivalului de la Cannes, în acelaşi an.

A doua ciocnire majoră cu regimul comunist are loc în 1974. Filmul său, "Dincolo de nisipuri", după un roman de Fănuş Neagu, cu Dan Nuţu, George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta şi Gina Patrichi, este oprit din ordinul personal al lui Nicolae Ceauşescu. Filmul a fost selectat la Quinzaine des réalisateurs, la Cannes, în acelaşi an. Cariera fiindu-i compromisă, regizorul Radu Gabrea se hotărăşte să emigreze în Germania, ţara de origine a mamei, în 1975. În cei 20 de ani petrecuţi aici, Gabrea realizează o serie de filme în limba germană, printre care şi "Un bărbat ca Eva", închinat cineastului Rainer Werner Fassbinder.

După Revoluţie se întoarce în România, unde regizează o serie de filme româneşti: "Struma", "Noro", "Moştenirea Goldfaden"," Cocoşul decapitat", "Călătoria lui Gruber", "Mănuşi roşii" şi "Moartea Ceauşeştilor - Trei zile până la Crăciun".

În 2002, regizorului Radu Gabrea i se acordă Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler, din partea preşedinţiei României, pentru ca în februarie 2011 să primească Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania.