Raluca Turcan: Vom modifica legea cinematografiei după discuţii pe articole

"Iniţiativa lui Nicolaescu, cu toate că este contestată, este şi bună, pentru că a reluat o discuţie care, probabil, nu ar fi fost. Azi suntem aici şi ridicăm problemele cinematografiei româneşti. E un pas înainte. Susţin ideea discutării acestei iniţiative legislative pe articole, să punem faţă în faţă cu vechea lege şi să vedem unde putem interveni, pentru că sunt probleme grave ale cinematografiei. Una dintre ele este infrastructura cinematografelor, lipsa cinematografelor. Există o lipsă de transparenţă în cheltuirea fondurilor de la CNC (Centrul Naţional al Cinematografiei, n.r.). Există filme cu bani buni pe care nu le-am văzut şi nu ştim unde s-au dus acei bani. Trebuie văzut dacă aceste fonduri ale CNC-ului sunt suficiente, pentru că eu sunt convinsă că există cerere de finanţare pentru filme bune şi ele trebuie cheltuite cu cap, să se ducă acolo unde banii trebuie valorificaţi. (...) Nu sunt adepta respingerii acestei propuneri, luăm punct cu punct să vedem ce putem completa pe legea veche, astfel încât să realizăm această dorinţă de a avea filme româneşti bune cât mai multe", a spus Raluca Turcan.

La discuţia care a avut loc miercuri în Comisia de Cultură au participat Radu Gabrea, Tudor Giurgiu, Corneliu Porumboiu şi Daniel Mitulescu, precum şi Maria Voican, consilier juridic.

Radu Gabrea a vorbit despre actuala legea a cinematografiei şi despre modificările propuse de Sergiu Nicolaescu

"Această lege (a cinematografiei, n.r.) care a fost propusă de o guvernare a convenţiei a trecut prin Parlament cu sprijinul direct al domnului Sergiu Nicolaescu. Sergiu Nicolaescu şi partidul care se afla atunci în opoziţie a sprijinit această lege şi fără sprijinul direct al lui Sergiu Nicolaescu această lege nu ar fi trecut. Vorbesc de legea actuală în vigoare. În actuala propunere a lui Sergiu Nicolaescu sunt câteva chestiuni care nu se mai potrivesc. Punctul întâi: introducerea CNC ca şi coproducător este inadmisibilă. Nu se găseşte nicăieri în lume aşa ceva, înseamnă că eu o să am un director general sau secretar de stat care îmi face distribuţia, îmi spune ce decoruri, ce actori o să am, deoarece cofinanţatorul şi coproducătorul are această funcţiune, cofinanţând filmul are drept total să se amestece în producţie. Este de neconceput. Ne întoarcem cu 25 de ani înapoi. O altă inadvertenţă: introducerea noţiunii de decupaj, care nu s-a folosit decât în perioada regimului comunist, când era mijloc de control al nostru. Azi e un lucru tehnic în care se prezintă discuţiile între regizori şi echipa tehnică. Nu se poate prezenta la concurs un decupaj, pentru că el implică o distribuţie fixată, discuţii cu operatorul, este o fază pregătitoare a producţiei", a spus regizorul Radu Gabrea.

"Cinematografia română este, alături de maşina Dacia, cel mai vândut brand de pe piaţă", a mai spus Gabrea.

Tudor Giurgiu: Suntem singura ţară unde mergem la concursuri cu parole, un soi de mască falsă a anonimităţii

"Este normal că această modificare trebuie să modifice punctele care nu funcţionează în acest sistem. (...) Dar lucrul care nu merge ţine de infrastructură: săli de cinema, promovarea filmului, or aceste lucruri nu sunt prevăzute deloc în această nouă lege", a spus, la rândul lui, Tudor Giurgiu, care a subliniat că "ideea că CNC-ul trebuie să se transforme în coproducător este falsă, pentru că în orice ţară din Europa, această instituţie este un investitor".

Potrivit lui Giurgiu, propunerea actuală înaintată de Sergiu Nicolaescu nu ţine cont de negocierile avute cu Consiliul Concurenţei, Comisia Europeană şi practica europeană în domeniu.

"Această modificare nu a fost cerută de nimeni şi nu serveşte industriei şi publicului românesc", a mai spus Giurgiu.

"Singurul lucru asupra căruia suntem de acord este desecretizarea concursului de proiecte, pentru că noi suntem singura ţară unde mergem la concursuri cu parole, un soi de mască falsă a anonimităţii", a mai spus Giurgiu.

Porumboiu a spus că un buget mediu de producţie în România este de 700.000 de euro

Pe de altă parte, regizorul Corneliu Porumboiu a precizat că, la nivel de finanţare, un buget mediu de producţie în România este de 700.000 de euro. "Dacă CNC va finanţa cu 200.000 de euro, asta înseamnă 30% şi este foarte greu apoi să aduci coproducători la film. Coproducătorii nu sunt interesaţi de un proiect dacă nu sunt cofinanţaţi de statul român. (...) Pentru debutanţi şi tineri e foarte greu să adune 70% dintr-un buget din surse externe", a explicat Porumboiu.

"România e o cultură marginală. În cinema contează foarte mult în ce limbă e făcut filmul. Fiecare stat din Europa îşi protejează cinematografia. Investitorii români sunt interesaţi de cinema-ul românesc doar în zona de excelenţă. Astfel, foarte mulţi tineri regizori nu vor putea să îşi completeze bugetele", a mai spus Porumboiu.

De asemenea, el a ridicat problema lipsei de criterii în ceea ce priveşte concursul CNC, conform noii iniţiative legislative, fapt care îl duce într-o "zonă total subiectivă", subliniind totodată că excluderea criticilor din jurii ar fi "un lucru foarte periculos".

Consilierul juridic Maria Voican a precizat, citând legislaţia europeană: "Există prevederea că ori de câte ori se procedează la schimbarea unei scheme de finanţare sau a unui ajutor de stat, în cazul nostru modificarea schemei de finanţare în domeniul filmelor, Comisia Europeană trebuie să fie înştiinţată şi să aibă timp să îşi transmită punctul de vedere. Nouă nu ne e clar dacă până acum CE a emis un punct de vedere în această problemă".

Brânduşa Novac a menţionat că iniţiativa legislativă de modificare a legii nu vine în sprijinul cinematografiei.

Brânduşa Novac, secretarul Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat, după ce au fost ascultate punctele de vedere ale celor prezenţi, că iniţiativa legislativă de modificare a legii nu vine în sprijinul cinematografiei. "Această iniţiativă nu mi se pare absolut deloc că vine în sprijinul cinematografiei, ci din contră. Sunt adepta finanţării mai mari a cinematografiei şi, în general, a culturii, pentru că nu avem cum altfel să luptăm cu cei din Europa. Punctul meu de vedere este de a respinge această iniţiativă şi v-aş propune să ne gândim împreună la iniţiative mai bune, care să aducă un plus cinematografiei române. Sunt convinsă că am putea găsi împreună variante care să vină în sprijinul cinematografiei şi să nu omorâm ceea ce s-a construit, pas cu pas, în cultură, cu greu", a spus Novac.

Victor Socaciu a precizat că există argumente convingătoare atât din partea iniţiatorilor, cât şi din partea contestatarilor

"Asistăm la un meci foarte puternic. Pe de o parte, o generaţie foarte puternică, cea tânără, pe de altă parte, o generaţie care a fost în prima linie a cinematografiei mulţi ani. Este, până la urmă, o decizie grea şi pentru noi, să vedem cum înclinăm balanţa, cui dăm credit. Argumentele dumneavoastră sunt convingătoare, dar sunt argumente convingătoare şi în cealaltă tabără. (...) Vom depune toate eforturile pentru a găsi formula cea mai echilibrată de a crea un mecanism viu, prin care să ieşim şi mai puternic pe piaţa internaţională", a spus vicepreşedintele Comisiei, Victor Socaciu.

Theodor Paleologu: Iniţiativa legislativă a lui Sergiu Nicolaescu "e o reformă prin revenirea înapoi"

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu, în prezent membru al Comisiei, a precizat că iniţiativa legislativă a lui Sergiu Nicolaescu "e o reformă prin revenirea înapoi", subliniind că modificările aduse sunt "inutilizabile". "Cea mai mare problemă nu e legea, ci subfinanţarea dramatică din domeniu, funcţionarea CNC-ului", a spus Paleologu, precizând, totodată, că "cea mai mare problemă a filmului în România e distribuţia".

Pe de altă parte, contestatarii legii au depus la Comisia de Cultură din Cameră mai multe documente şi studii europene, printre care şi o listă cu "puncte nefuncţionale" din propunerea legislativă de modificare a legii cinematografiei iniţiată de Sergiu Nicolaescu.

Astfel, printre acestea se numără modificarea ce presupune ca Centrul Naţional al Cinematografiei să devină coproducător al filmelor pe care le finanţează, acest lucru fiind singular în Europa, dar şi cea privind notarea decupajului regizoral în locul scenariului la concursul de finanţare, contestatarii susţinând că "decupajul regizoral este un document tehnic ce nu poate deveni criteriu de evaluare, fiind anacronic".

Conform documentului, prin modificările legislative se propune "revenirea la un sistem centralizat neconcurenţial, dependent politic, care va face imposibile coproducţiile internaţionale, sistem care şi-a dovedit ineficienţa până în 2005" (până la apariţia Ordonanţei de Urgenţă 39/2005, n.r.).

Totodată, cineaştii reclamă faptul că în locul selecţiei bazate pe elemente cuantificabile, se propune notarea cu admis/respins - şi anume "evaluarea subiectivă a calităţii decupajului regizoral" şi "amploarea filmului"".

Propunerea de modificare a legii cinematografiei a fost aprobată de Senat pe 17 mai şi urmează să fie analizată de Camera Deputaţilor, care este forul decizional.

Printre iniţiatorii propunerii se numără Sergiu Nicolaescu, Mircea Diaconu şi Radu F. Alexandru.

Printre celelalte prevederi din proiectul de modificare a Legii cinematografiei se numără menţionarea, la dosar, a distribuţiei filmului. Potrivit propunerii, comisia de selecţie poate fi formată exclusiv din oameni din industrie, fără critici de film. În locul selecţiei bazate pe puncte (acordate în funcţie de premiile câştigate anterior, rezultate de box office etc.) ar urma să fie instituit sistemul de admis/respins.

De asemenea, iniţiatorii propun înfiinţarea unei noi structuri - Administraţia Fondului Cinematografic -, dar şi reducerea finanţărilor nerambursabile pentru distribuitori. Totodată, printre modificările aduse se numără faptul că, dacă producătorul schimbă regizorul, noul regizor trebuie să urmeze decupajul iniţial propus pentru film.

Cineaştii şi actorii prezenţi, la începutul lui iunie, la gala Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) s-au urcat pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, în semn de protest faţă de proiectul de modificare a Legii cinematografiei.

Actorul Victor Rebengiuc a dat tonul protestului, spunând că va citi "Proclamaţia de la Cluj", prin care va prezenta nemulţumirile industriei cinematografice legate de proiectul de modificare a actualei Legi a cinematografiei.

"Fără criterii obiective de evaluare a proiectelor, cinematografia română riscă să se întoarcă cu 15 ani în urmă", a spus actorul, invitându-i pe scenă pe semnatarii protestului, printre care s-au numărat Radu Muntean, Alexandru Solomon, Alexandru Baciu, Ada Solomon, Tudor Giurgiu, Oana Giurgiu, Maria Popistaşu, Radu Gabrea, Victoria Cociaş, Cristi Puiu, Anca Puiu, Florin Şerban şi Andrei Ujică. De asemenea, au fost invitaţi pe scenă toţi susţinătorii petiţiei, prezenţi în sală. Astfel, scena s-a umplut pe jumătate, în timp ce persoanele care au rămas în sală au aplaudat minute în şir.