Răzvan Sava: Candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană - un proces de transformare intens

După desemnarea Capitalei printre oraşele finaliste în competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, alături de Baia Mare, Cluj-Napoca şi Timişoara, primarul general intermar anunţă că Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) va susţine în continuare candidatura.

"Este şansa noastră de a revitaliza oraşul, prin cultură, şi de a-l reda bucureştenilor. Ne aşteaptă un proces de transformare intens, pe care ni-l asumăm, iar hotărârile PMB şi ale Consiliului General de anul viitor vor susţine legislativ şi financiar acest proces", arată Răzvan Sava, într-un comunicat.

Candidatura oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii este gestionată de ArCuB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti.

"Este un moment de bucurie, o răsplată pentru toate eforturile depuse de echipa Bucureşti 2021 timp de un an şi jumătate. Suntem onoraţi să fim printre finalişti, dar realizăm că este şi o mare responsabilitate, pe care ne-o asumăm. Reluăm pregătirile, pentru un Bucureşti care să devină, cu ajutorul culturii, din Oraşul In-vizibil, un oraş iubit de bucureşteni, români şi europeni deopotrivă", a spus directorul ArCuB, Mihaela Păun, la aflarea veştii.

Echipa Bucureşti 2021 va relua procesul de candidatură şi în 2016, formula aleasă fiind în continuare cea a unui proces deschis publicului, prin grupuri de lucru şi participare din partea întregii societăţi civile.

De asemenea, curatoriumul Bucureşti 2021, cel care a conceput programele Bucureşti 2021, va fi menţinut şi extins cu noi membri, cărora li se vor alătura curatori europeni.

Din iunie 2014, când au fost demarate primele acţiuni, candidatura oraşului Bucureşti a însemnat consultări cu sectorul cultural, atât cel instituţional, cât şi cel independent, ateliere cu locuitorii oraşului, proiecte artistice care i-au implicat pe bucureşteni, astfel încât programele Bucureşti 2021 să reflecte întocmai nevoile şi dorinţele locuitorilor oraşului, în materie de cultură, educaţie şi dezvoltare urbană, arată reprezentanţii municipalităţii.

În perioada ianuarie - iunie 2016 toate oraşele finaliste vor pregăti un al doilea dosar de candidatură, urmând ca rezultatele finale să fie anunţate în perioada august – septembrie 2016.

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare sunt cele patru localităţi din România care au fost alese pentru lista scurtă a oraşelor care candidează pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Anunţul a fost făcut vineri, de Steve Green, preşedintele juriului de experţi care evaluează candidaturile oraşelor, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Biblioteca Naţională a României din Bucureşti şi la care au mai participat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, precum şi Sylvain Pasqua, reprezentantul Comisiei Europene.

Cele patru oraşe au fost selectate din cele 14 care au candidat şi au fost acceptate pentru această competiţie: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş.

În 2021, vor fi trei capitale europene a culturii: una din ţările candidate la UE (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia (unde au candidat 14 oraşe) şi una din România.

"Ce anume face un oraş să devină Capitală europeană a culturii? Este vorba despre programul viitor, nu ceea ce a făcut în trecut, nu ceea ce face acum. Este dorinţa de a schimba oraşul. Şi un anagajament solid de a învăţa despre alte culturi ale Uniunii Europene şi de a-şi împărtăşi propria cultură. Este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare şi de includere", a spus Steve Green, precizând că toate oraşele din România care au candidat au avut idei culturale nemaipomenite şi le-a încurajat să continue proiectul prezentat, pentru a nu îi dezamăgi pe aceia care s-au implicat în realizarea lui.

"Felicitări şi mult noroc", le-a transmis Steve Green oraşelor care se află pe lista scurtă.