Record de candidaţi la Nobelul pentru Pace: Malala, activişti ruşi şi Bill Clinton, printre propuneri

Deşi lista candidaţilor este păstrată secretă timp de cel puţin 50 de ani, cei care avansează propunerile pot face public numele celor pe care îi propun.

Grav rănită, în octombrie, la nivelul capului, de un glonţ tras de un taliban ce vrea să o pedepsească pentru angajamentul ei în favoarea educării fetelor, Malala Yousafzai, în vârstă de 15 ani, se bucură de susţinerea anumitor experţi.

"Este un candidat care reprezintă în acelaşi timp mai multe cauze, şi anume drepturile fetelor şi femeilor, educaţia, tineretul, lupta împotriva terorismului", subliniază directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO) Kristian Berg Harpviken, un observator atent al premiilor Nobel.

Însă vârsta ar putea să joace un rol împotriva ei, sunt de părere alţii. "Va fi o povară prea grea de purtat pentru ea", apreciază Atle Sveen, un istoric specialist în domeniul Nobelului. "Ea este prea tânără, chiar dacă motivele pentru care distincţia îi poate fi acordată sunt uşor de înţeles", adaugă istoricul.

"Linna Ben Mhenni (o bloggeriţă tunisiană citată între candidaţii la Nobel în 2011, la vârsta de 27 de ani.) aproape că a cedat nervos atunci când a fost selecţionată. Ulterior ea va deveni, poate, o ţintă şi mai privilegiată pentru fanaticii islamişti", a declart el pentru AFP.

Premiul va fi atribuit la începutul lui octombrie şi va fi înmânat pe 10 decembrie, data comemorării morţii fondatorului său, omul de afaceri şi filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896).

Între cei 259 de candidaţi figurează 50 de organizaţii, potrivit Institutului Nobel. Precedentul record s-a înregistrat în 2011, cu 241 de nume.

Parlamentari şi miniştri din toate ţările, profesori universitari, foşti laureaţi, membri ai anumitor organizaţii internaţionale şi ai Comitetului Nobel, în total mii de persoane, sunt abilitate să depună o candidatură.

"Tendinţa este de creştere, nu în fiecare an, ci aproape" anual, a declarat pentru AFP directorul Institutului Nobel Geir Lundestad. "Acest lucru reflectă un interes tot mai mare faţă de premiu", a adăugat el.

Anumite opţiuni polemice recente au putut, de asemenea, să contribuie la această sporire a atenţiei, ca de exemplu acordarea distincţiei, anul trecut, Uniunii Europene (UE), în contextul în care aceasta se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa, sau lui Barack Obama, în 2009, după ce acesta se instalase la Casa Albă de doar câteva luni, iar ţara sa era angajată în două războaie, în Irak şi Afganistan.

Comitetul Nobel ar putea, de această dată, se se expună furiei Moscovei, atacând problema drepturilor şi libertăţilor în Rusia, o ţară care a fost anul trecut teatrul celei mai grave represiuni de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice încoace, potrivit organizaţiei nonguvernamentale (ONG) Human Rights Watch (HRW), sau în Belarus, o ţară descrisă uneori ca "ultima dictatură din Europa".

"Există numeroase motive de a întoarce privirea spre Europa de Est şi în special spre Rusia", apreciază Harpviken. "Evoluţia politică în această regiune este foarte, foarte îngrijorătoare şi este un lucru care trebuie că nu a scăpat membrilor Comitetului", adaugă el.

Femei ca Liudmila Alekseeva, Svetlana Ganuşkina şi Lilia Şibanova ar putea deveni, în aceste condiţii, candidate solide, dar şi ONG-ul Memorial sau activistul belarus Ales Beliaţki, în prezent în închisoare.

Harpviken a notat, de asemenea, progrese în domeniul păcii sau respectării drepturilor fundamentale în ţări ca Myanmar, Columbia sau Filipine, fără să fie neapărat uşor să se distingă un candidat anume. Şefii de stat columbian Juan Manuel Santos şi birman Thein Sein se află între candidaţii cunoscuţi.

Alte nume avansate sunt al fostului preşedinte american Bill Clinton, al unei copte cunoscute la Cairo ca "Maica Teresa" - Maggie Gobran sau al medicului Denis Mukwege, care oferă un ajutor femeilor victime ale unor violuri în Republica Democratică Congo.

Potrivit postului de televiziune NRK, fostul militar american Bradley Manning, presupusul informator al site-ului WikiLeaks, turca de etnie kurdă Leyla Zana şi alianţa Gavi pentru vaccinarea celor săraci se află, de asemenea, în cursă.