Regizoarea Ada Hausvater, decorată cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler

Ordinul Artelor şi Literelor este, conform decretului de constituire 57-549/1957, o decoraţie onorifică având scopul de a "recompensa acele persoane care s-au distins prin creaţiile lor în domeniul artistic sau prin contribuţia pe care au avut-o în propagarea artelor şi literelor în Franţa şi în lume".

În scrisoarea ce însoţeşte documentul emis în data de 13 aprilie 2012, ministrul francez al Culturii şi Comunicării, Frédéric Mitterand, subliniază că Ordinul Artelor şi Literelor este una dintre principalele distincţii ale Republicii Franceze, între cele patru ordine ministeriale ale statului francez.

Propunerea pentru nominalizare a Adei Hausvater pentru această distincţie a venit din partea Institutului Francez din Timişoara, în baza realizărilor artistice şi manageriale care au condus la decizia Consiliului Ordinului, respectiv a Ministerului Culturii şi Comunicării de a acorda managerului Teatrului Naţional titlul de Cavaler.

De la absolvirea Academiei de Teatru şi Film, în 1997, Ada Hausvater a montat peste douăzeci de spectacole în teatre din România şi Republica Moldova, "atacând" un repertoriu extrem de variat, de la dramaturgia clasică ("O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale, "Prăpăstiile Bucureştilor" după Matei Millo, "Trei surori" de A. P. Cehov) la teatrul contemporan, adaptări şi scenarii pentru teatru ("La răscruce de vânturi" după Emily Brontë, "Copenhaga" de M. Frayn, "Scrinul negru" după G. Călinescu, "Dansează... fetele Mundy!" de Brian Friel, "Împăratul muştelor" de N. Williams după W. Golding, "Când Isadora dansa" de Martin Sherman etc.).

Ca manager, Ada Hausvater a construit Teatrului Naţional o identitate puternică, modernă, europeană. Între obiectivele mandatelor manageriale ale Adei Hausvater, realizate sau continuate în cel de-al doilea (început în 2011), se numără: plasarea în circuitul teatral a două noi săli de teatru - Sala 2 (parte a fostului bastion al Cetăţii Timişoarei, fost manej imperial, fostă sală de sport, recuperată dintr-o avansată stare de degradare) şi Studio 5; realizarea Fabricii de decoruri, prima structură de acest gen din România; recuperarea sinagogii desacralizate din cartierul Fabric şi transformarea sa într-o nouă sală de spectacole, în cadrul viitorului Centru European de Antropologie Multiculturală a Spectacolului (obiectiv în lucru); includerea Teatrului Naţional în circuitul cultural european prin afilierea şi implicarea în programele unor importante reţele teatrale europene (Atelier Européen de la Traduction, European Theatre Convention); crearea unei dimensiuni europene importante a festivalului organizat de Teatrul Naţional - Festivalul European al Spectacolului Timişoara - Festival al Dramaturgiei Româneşti, certificată de cooptarea FEST-FDR în E.F.A. - European Festivals Association, cea mai importantă reţea europeană de profil.

De asemenea, Ada Hausvater a pus bazele Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, structură cu profil civic al cărei scop este dezvoltarea Timişoarei în parametrii nominalizării oraşului pentru titlul de capitală culturală europeană în 2021.