Regizorul Cristian Comeagă: Păpuşarii din spatele ministrului, disperaţi să pună mâna pe banii cinematografiei - FOTO

Regizorul Cristian Comeagă a declarat, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, că cererile sale privind proiectul „Românii – povestea unui neam” au fost trase pe linie moartă la ministerul condus de Corina Şuteu. “Cred că pur şi simplu doamna ministru e mai atrasă de proiectele din categoria „I f_ _k Romania”, iar de cele din categoria „I l_ _e Romania” se fereşte ca dracul de tămâie, cum spune românul”.

Cât priveşte reforma din sistem, regizorul Comeagă spune că de fapt scopul este acela de a proteja unele grupuri de interese, iar consultările reale pentru noua ordonanţă pregătită de ministrul Culturii nu au existat niciodată. “Păpuşarii din spatele doamnei ministru sunt disperaţi să pună mâna pe banii cinematografiei înainte să piardă ministerul din mână. (...) Prioritatea unei reforme nu o constituie umflarea buzunarelor unor şmecheri”, susţine Comeagă.

Vă prezentăm integral interviul cu regizorul Cristian Comeagă:

Reporter MEDIAFAX: Cum arată susţinerea guvernamentală pe care un regizor consacrat în România anului 2016 o primeşte?

Cristian Comeagă: Nu există o obligaţie a vreunui guvern de a susţine proiectul vreunui regizor, oricine ar fi acesta, dar cred că anumite proiecte merită şi e necesar să fie susţinute de guvern. Proiectul meu e o serie de şapte filme documentar-artistice intitulată „Românii – povestea unui neam”, care parcurge istoria noastră din peşteră până la Revoluţia din decembrie 1989 cu acurateţe de documentar şi spectaculozitate de super producţie. E un proiect uriaş, fără precedent în România (detalii se găsesc la www.povesteaunuineam.ro ), menit să omagieze centenarul Marii Uniri şi împlinirea a 30 de ani de la Revoluţia din 1989. În opinia mea există câteva motive esenţiale pentru care acest proiect ar trebui să primească sprijin guvernamental: e un proiect naţional de maximă importanţă culturală şi educaţională; devizul de producţie e mult prea mare pentru a putea fi asigurat doar din resurse private; finanţatorii privaţi sunt stimulaţi şi capătă încredere dacă un asemenea proiect are susţinere oficială; ocazia ce prilejuieşte realizarea acestei serii de filme e irepetabilă în viitorul apropiat. Dacă o ratăm, filmul istoriei noastre nu va mai putea fi făcut prea curând. Pentru a putea prezenta filmele în decembrie 2018 trebuie să începem filmările în iarna ce urmează; pentru aceasta, trebuie să obţinem operativ finanţarea necesară pregătirii, iar o astfel de finanţare rapidă nu poate fi acordată decât din resurse de stat
Deocamdată contăm pe colaborarea academicienilor Dinu C. Giurescu şi Răzvan Theodorescu, avem aprecierea şi încurajarea Administraţiei Prezidenţiale, un contract de coproducţie cu Studioul de Creaţie Cinematografică al Ministerului Culturii şi finanţare din partea unor companii private. Precizez că nu cerem guvernului o susţinere gratuită, ci propunem un parteneriat: în schimbul finanţării, noi vom pune la dispoziţie mii de exemplare ale seriei de filme pentru a fi distribuite în gimnazii, licee, universităţi, centre culturale, biblioteci informatizate, reprezentanţe diplomatice, organizaţii ale românilor de peste hotare. După ce primele solicitări au intrat pe linie moartă, am înaintat de curând o nouă propunere, la care sperăm să primim un răspuns favorabil. O primă mostră a proiectului o puteţi vedea aici https://vimeo.com/173790293 . Pe linie moartă au intrat cererile de sprijin care au ajuns la Ministerul Culturii, în opinia mea pentru că actuala conducere nu e interesată de împlinirea unor deziderate naţionale. Cel puţin în domeniul cinematografiei, al filmului aşa stau lucrurile.

Reporter: Ar fi o varianta să vă declaraţi filmul ca fiind unul dificil (nr: potrivit ordonanţei privind modificările în cinematografie, transmisă spre avizare ministerelor, în cazul filmelor dificile finanţarea poate ajunge la 80% )?

Cristian Comeagă: Nu. Proiectul e o serie de filme ce va fi lansată în cinematografe, dar va fi difuzată în primul rând pe canale de televiziune, iar în baza noii ordonanţe astfel de proiecte nu vor putea fi finanţate. În plus, nu mai e timp, trebuie să începem filmările relativ repede. Şi chiar dacă aş înscrie în concurs fiecare film în parte, noua ordonanţă va pune pâinea şi cuţitul finanţării în mâna celor pe care eu îi acuz că vor să confişte Fondul cinematografic; în vecii vecilor un proiect propus de mine nu va mai obţine finanţare, indiferent despre ce proiect ar fi vorba.

Reporter: S-ar putea ca refuzul să fie cauzat de faptul că i-aţi cerut ministrului în mod repetat demisia?

Cristian Comeagă: Am propus un parteneriat Ministerului Culturii (sprijin financiar în schimbul a mii de exemplare ale seriei de filme care să fie oferite centrelor culturale şi videotecilor bibliotecilor informatizate) înainte să cer public demisia doamnei ministru, dar fără să primesc vreun răspuns în termenul stabilit prin lege, nici măcar un refuz. Cred că pur şi simplu doamna ministru e mai atrasă de proiectele din categoria „I f_ _k Romania”, iar de cele din categoria „I l_ _e Romania” se fereşte ca dracul de tămâie, cum spune românul.

Reporter: Aţi primit vreun răspuns din partea premierului la solicitarea din 1 august de demitere a ministrului Culturii?

Cristian Comeagă: Nu, dar nimeni nu aşteaptă un răspuns formal, ci acţiuni. E de aşteptat să înceapă o cercetare a legalităţii unora din deciziile şi acţiunile doamnei ministru şi sperăm ca premierul să nu se lase atras în capcana ordonanţei de urgenţă în domeniul cinematografiei.

Reporter: Ministrul Corina Şuteu afirmă că vrea să pună resursele cinematografiei naţionale la dispoziţia marilor ei performeri.

Cristian Comeagă: Da, exact asta vrea să facă. Priviţi în jur: deşi avem mai multe premii şi cineaşti premianţi decât toate ţările europene la un loc, avem o industrie şi o piaţă de film mai slab dezvoltate decât ale oricărei alte ţări europene; cifra de afaceri e mai mică, numărul de spectatori e mai mic, numărul de ecrane la fel, numărul de producţii internaţionale turnate, totul e mai mic sau mai puţin în afară de numărul de premii, iar asta, ni se spune, e marele câştig al României. Zău? Eu văd conturile umflate din bani publici ale câtorva cineaşti-afacerişti, interviurile lor în care declară că nu datorează nimic şcolii care i-a format şi nici autorităţilor care le-au finanţat producţiile (ba le şi acuză că le-au pus piedici!) şi imaginea cinematografică a unei ţări cenuşii, parcă dezumanizată şi definiiv lipsită de speranţă.. Ăsta-i marele câştig? În timpul ăsta, cinematografiile din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovenia, Croaţia, neblagoslovite cu mari premianţi aduc ţărilor lor reale câştiguri financiare şi de imagine. Înapoierea noastră se datorează faptului că în loc să le folosim în interes naţional, ca ceilalţi, am pus cea mai mare parte a resurselor cinematografiei la dispoziţia cătorva cineaşti care le-au folosit exclusiv în interes personal; iar de-acum încolo, doamna ministru vrea să pună toate resursele cinematografiei la dispoziţia respectivilor cineaşti. Vă daţi seama de ce reformă se pune?

Reporter: Celor prezenţi la audierea organizată la Ministerul Culturii li s-a promis că vor urma şi alte consultări până la definitivarea noii legi a cinematografiei.

Cristian Comeagă: Aşa li s-a promis? Eu ştiu că păpuşarii din spatele doamnei ministru sunt disperaţi să pună mâna pe banii cinematografiei înainte să piardă ministerul din mână, aşa că bat din picior pentru a obţine o ordonanţă, căci în dezbatere parlamentară n-ar avea şanse. Textul e deja finalizat şi circulă pe la ministere şi printre iniţiaţi, iar pentru a da impresia susţinătorilor că nici membrii guvernului, nici premierul nu suflă în faţa doamnei ministru al culturii, s-a aruncat pe piaţă şi data emiterii: 31 august. Dar poate că participanţilor la faimoasa audiere li s-a promis altceva, ca să stea liniştiţi la locurile lor.

Reporter: Ordonanţa ministrului Culturii a ajuns deja la ministere şi este în faza de avizare. Aţi acuzat tot timpul că există o oarecare grabă pentru grupuri de interese

Cristian Comagă: Da, motivul real al insistenţei pentru emiterea unei ordonanţe de urgenţă e satisfacerea intereselor financiare ale celor care până acum au beneficiat de cea mai mare parte a Fondului cinematografic şi nu vor să piardă ocazia de a dispune în totalitate de el. Dacă vor reuşi să impună guvernului şi premierului o ordonanţă pentru a-şi atinge scopul, o vom contesta pe toate căile legale disponibile.

Reporter: De fiecare dată când aţi contestat acţiunile ministrului Culturii, aţi spus că de fapt nimeni nu vede urgenţele din domeniu. Care credeţi că sunt aceste priorităţi?

Cristian Comeagă: Niciodată nu am spus că nu e presantă o adevărată reformă a cinematografiei, dar am spus mereu că aceasta trebuie realizată printr-o lege dezbătută democratic în parlament. Când un asemenea proiect de lege a intrat în dezbaterea comisiilor de cultură, el a fost blocat de aceiaşi indivizi care şi atunci ca şi acum încercau obţinerea pe sub masă a unei ordonanţe de urgenţă croite pentru ei. Prioritatea unei reforme nu o constituie umflarea buzunarelor unor şmecheri, ci crearea şi reglementarea unei pieţe pentru filmul românesc, crearea unui cadru stimulativ pentru finanţarea privată, regăsirea căii către publicul românesc, stimularea exportului de servicii cinematografice şi multe altele. Pe scurt, luaţi organizarea şi legiferarea cinematografiei din orice altă ţară europeană şi înlocuiţi cu ele găinăria dâmboviţeană pompos numită „amplă reformă” şi veţi obţine o adevărată reformă.

Regizorul Cristian Comeagă este unul dintre sematarii scrisorii transmisă în data de 1 august premierului Dacian Cioloş prin care i se cere acestuia să o demită pe Corina Şuteu din funcţia de ministru al Culturii, pe motiv că încearcă să promoveze o ordonanţă de urgenţă care schimbă regulile în cinematografie pentru a susţine interesele unor grupuri. O a treia propunere de ordonanţă a fost transmisă spre avizare ministerelor, printre modificări fiind înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Cinematografiei şi schimbarea modalităţii de acordare a ajutoarelor de stat. Prima ordonanţă, propusă în primăvară, a primit aviz negativ de la ministere, în timp ce a doua încercare a fost respinsă de parlamentari, în momentul în care aceasta a fost pusă la pachet cu legea de abilitare a Guvernului de a da ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare.