REPORTAJ: Asistent medical, ”călău” în timpul liber, la Ordinul Cavalerilor Lup din Târgu Mureş - FOTO

Sufletul ultimelor ediţii ale festivalului de la Sighişoara l-a reprezentat Ordinul Cavalerilor Lup din Târgu Mureş, condus de directorul artistic al evenimentului. Ordinul reuneşte băieţi şi fete cu profesii diverse, de la asistent medical la student la Economie, pe care îi leagă aceeaşi pasiune.

Urmărește
3567 afișări
Imaginea articolului REPORTAJ: Asistent medical, ”călău” în timpul liber, la Ordinul Cavalerilor Lup din Târgu Mureş - FOTO

REPORTAJ: Asistent medical, ”călău” în timpul liber, la Ordinul Cavalerilor Lup din Târgu Mureş (Imagine: Ela Giurgea/Mediafax Foto)

Asistent medical, ”călău” în timpul liber

Eugen Augustin Ogrean, Jan pentru prieteni, este asistent medical la o clinică din Târgu Mureş. Chiar dacă lucrează în schimburi “lejere”, de “12 cu 24” de ore, îşi găseşte timp şi pentru repetiţiile de la Ordinul Cavalerilor Lup, unde este ”Cavalerul Augustin”, zis şi ”Jan Călăul”. Spune că pentru el “toată nebuneala asta medievală” a început “dintr-o ţăcăneală”. A colaborat într-o tabără de vară cu regizorul Liviu Pancu, şeful “Lupilor”, iar în 2008, când acesta a organizat un festival medieval la Târgu Mureş, l-a sunat şi i-a propus să fie “călău”.

“Într-o seară ne-am întâlnit, când ei plecau de la montat decoruri şi eu mă-ntorceam de pe unde veneam şi mi-a spus aşa, la plesneală: «Pe tine te văd călău». Zic: «No, hai s-o facem!» Şi a ieşit personajul atât de credibil, încât am zis că e păcat de el să-l omorân după primul festival. Şi încet-încet, participând, a început să mă prindă şi pe mine asta, cu lupte, cu... şi aşa am ajuns, de şase ani, să ne jucăm. E un hobby plăcut, mult mai plăcut decât să stai să urmăreşti televiziunile sau altele, un hobby care şi educă, care presupune nu doar antrenament, repetiţii, ci şi o grămadă de muncă de cercetare, de documentare”, spune “călăul”.

În timpul anului, Cavalerii Lup se întâlnesc de câteva ori pe lună, însă când se apropie perioada de festivaluri, foarte aglomerată, fac şi câte două-trei antrenamente pe zi. Reuşeşte să ajungă la mai toate, mulţumită unor colegi foarte înţelegători, cu care mai face schimb de ture, dar şi investiţiei personale, pentru că, atunci când chiar nu poate pleca în acelaşi timp cu trupa, îşi suportă singur costurile deplasării.

“Dar asta e, nimic nu se face fără un pic de sacrificiu sau de investiţie. În medieval sunt Cavalerul Augustin, zis şi Jan Călăul, iar pe numele de buletin Ogrean Eugen Augustin. Dar răspund la Jan”, încheie el.

Colegul său, Francisc Ienei sau “Cavalerul Francisc”, a împlinit recent patru ani la Ordin. A ajuns acolo tot în urma câtorva colaborări cu regizorul Liviu Pancu.

“Am început cu Cavalerii Lup în 2010. Înainte cu vreo 16 ore înainte de Sighişoara Medievală, primesc un telefon. Era Liviu Pancu. Îmi zice: «Am nevoie de un om să mă ajute, ai experienţă, vino cu noi». Am fugit acasă, am făcut un duş, mi-am făcut băgăjelul şi dimineaţă am ajuns în Sighişoara. Asta se întâmpla în 2010. De atunci, n-am ratat niciun eveniment”, spune el.

“Cavalerul Francisc” adaugă că, mai nou, şeful “Lupilor” îi dă câte un nume nou în fiecare spectacol, ca un fel de “joculeţ de-al lui”, însă îndatoririle sale sunt aceleaşi. Se ocupă de “scutieri”, de “paji”, răspunde de ei şi de faptele lor.

“Trebuie să am grijă de ei. Ca şi cavaler, ca oricare dintre colegii mei, am obligaţia să-i învăţ tot ce ştiu eu şi să am pretenţia de la ei ca în momentul în care vor deveni şi ei cavaleri să se autodepăşească şi să ne depăşească pe noi”, afirmă el.

Pe lângă activitatea de la Ordin, Francisc lucrează mult pe organizări de evenimente şi colaborează cu diverse ONG-uri. A fost şi angajat la un site destul de cunoscut, unde a avut noroc cu un şef care îl înţelegea şi îi permitea să lucreze în afara programului.

“Mai dispăream, mai apăream şi-mi făceam munca în weekend-uri, noaptea... În momentul de faţă, n-am loc de muncă, aşa că merg la toate evenimentele posibile”, spune el.

Studentă la Economie, “lupoaică” la Ordin

Andreea Marinescu este una din cele cinci “Lupoaice” de la Ordinul Cavalerilor Lup şi spune că nu ştie câţi colegi băieţi sunt, dar, în orice caz, sunt mulţi. Ea studiază Economia la Facultatea de Business din Cluj Napoca. Încearcă să fie şi acasă cu familia, şi să înveţe pentru facultate, şi să se ocupe de acest hobby. În acest an va împlini cinci ani de când activează în cadrul Ordinului.

“Pe timp de vară, 90 la sută sunt cu Ordinul şi 10 la sută cu restul. În afara sezonului estival mă ocup mai mult de şcoală şi de familie. În timpul zilei sau în general, sunt «lupoaică». În spectacol sunt şi element, elementul foc, eu aduc focul printre «lupi». Este un rol foarte puternic, pentru mine e ceva special, în interiorul meu se întâmplă ceva foarte special”, spune ea.

Înainte de a intra la Ordinul Cavalerilor Lup, Andreea a fost la un festival medieval unde i-a văzut şi a zis că vrea şi ea în trupă. Îl cunoştea pe Liviu Pancu, care e coleg cu tatăl ei la teatru, aşa că în următorul an şi-a exprimat dorinţa, iar acesta a spus “Hai, copilă!”.

“Atunci nu am dat probe, am învăţat pe parcurs şi, fiind tata şi bunica actori, am învăţat de la ei tot ce înseamnă această meserie. Satisfacţia mea o constituie aplauzele şi privirile oamenilor, când mă uit în ochii lor şi văd acel efect de «uau» din ochii lor”, spune ea.

Potrivit Andreei, în spectacol ”lupoaicele” încearcă să arate publicului cum erau femeile simple, de la ţară, în perioada medievală, faptul că în afară de treburile casnice - gătit, spălat - erau nevoite de multe ori să-şi apere căminul, cu ce puteau, pentru că nu aveau voie să pună mâna pe arme.

“Bărbaţii, de multe ori erau plecaţi în războaie, iar femeile rămâneau acasă cu copiii şi trebuia să-i păzească, dacă cumva, Doamne fereste, veneau prădători. Atunci, trebuia să înveţe să se lupte şi ele - cu un făcăleţ, cu o lingură, cu o bâtă... Femeile de obicei nu aveau voie să pună mâna pe spadă sau pe alte arme pe care le foloseau bărbaţii”, explică “lupoaica”.

O alltă tânără, Ioana Scânteie sau “Domniţa Ioana”, a venit în premieră la Ordinul Cavalerilor Lup şi la Festivalul “Sighişoara Medievală” din acest an. Pancu a chemat-o să facă parte din trupă abia de-o săptămână. A primit numele de scenă “Domniţa Ioana”, a intrat numai la paradă şi la dansurile medievale, asigurând şi partea de animaţie cu publicul, dar spune că a venit şi pentru copii, cărora le-a pictat modele pe faţă, la “Tabăra Cavalerilor”. Crede că totul e “foarte fain”.

“Lupii sunt o echipă, o familie, nu simt faptul că-s nouă aici. Şi lucrează, lucrează foarte mult. Deci eu, ca şi vizitator, n-am crezut că în spate poate fi atât de mult lucru. Ideea e că i-am văzut, mi-a plăcut că fac un spectacol şi nu pur şi simplu pretind că sunt actori, deci chiar fac un spectacol şi foarte tare m-a atras aici partea de copii”, spune ea.

Ioana a absolvit cursuri de animaţie şi turism şi lucrează în ambele domenii. Spune că are noroc cu un coleg care o mai ajută.

“În principiu, lucrurile pe care ţi le doreşti, ţi se întâmplă. Şi se aranjează toate”, spune ea.

Actorul Dan Rădulescu: Au crescut “lupii” noştri precum Făt Frumos

Actorul Dan Rădulescu de la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, cu 25 de ani de carieră în spate, este unul dintre puţinii actori profesionişti de la Ordin. Colaborează cu “Lupii” de prin anii 2001-2002, când aceştia erau “într-o formă destul de incipientă” faţă de ceea ce sunt astăzi. Spune că a jucat mai multe personaje-cheie în spectacolele lui Liviu Pancu, ultimul sâmbătă seară, când a fost “suportul verbal” în spectacolul dedicat Marelui Maestru al templierilor, Jacques de Molay, intitulat “700” şi că asigură “un fel de echilibru între imaginea vizuală şi partea verbală sau nonverbală” din piese.

“Au crescut «lupii» noştri precum Făt Frumos şi evenimentele se simt din ce în ce mai concret. Adică sunt de cea mai bună calitate, în fiecare an, ceea ce înseamnă experienţă. Pentru că în profesia aceasta a noastră dacă nu ai experienţă, e cam degeaba”, afirmă Rădulescu.

Regizorul Liviu Pancu sau “Marele Lup”, directorul artistic al Festivalului ”Sighişoara Medievală”, a înfiinţat Ordinul Cavalerilor Lup la Târgu Mureş, în 2002, însă ideea vine de prin 1992-1994, când a făcut cu studenţii săi, la Bucureşti, mai multe evenimente, printre care un festival de caricatură, în paralel cu activităţile didactice obligatorii. Nu aveau nimic de-a face cu medievalul, recunoaşte el, adăugând însă că de atunci îşi dorea să formeze ”o castă a lupilor consumatori de artă”.

”Şi, când am venit în Târgu Mureş, am venit cu acel background şi în relaţie cu oameni care au înţeles, şi mai ales în Ardeal se întâmplă partea aceasta artistică medievală. Ce am organizat la Bucureşti chiar deloc nu a avut de-a face cu ideea de medieval. Medievalul s-a înfiripat în momentul în care am venit în Ardeal”, afirmă Pancu.

Ordinul a pornit întâi cu tineri colaboratori ai ”Teatrului Scena” şi mici spectacole în care au fost invitaţi. Le-a spus ”Cavalerii Lup” şi nu, spre exemplu, ”Ordinul Cavalerilor Cetăţii de Târgu Mureş”, pentru că ”românii nu au avut ordine cavalereşti care să aparţină cetăţilor”. A ales un nume de animal ”ca să înglobeze practic o stare de spirit” şi să nu jignească pe nimeni.

În 2002 şi 2004 a fost organizator şi director al Festivalului ”Sighişoara Medievală”, iar din 2010, când a fost ales director artistic, a mers pe ideea de a reconstrui practic evenimentul şi a-l face diferit de ceea ce se întâmpla la Sibiu, Alba Iulia sau Braşov, unde erau, de asemenea, programe artistice medievale, ”chiar mult mai dezvoltate şi mult mai puternice, faţă de capacitatea economică a Sighişoarei”.

”Ei, această branduire s-a realizat prin acest festival-spectacol, prin transmiterea lui în direct pe Internet şi cu atât mai mult prin blazonul de foarte bună purtare al festivalului, prin obţinerea înaltului patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Margareta, care practic a deschis noi orizonturi. (...) Iată că după 12 ani de existenţă a Ordinului Cavalerilor Lup, am reuşit să ne facem vocile auzite, dorite şi înţelese şi am primit o propunere de a fi înnobilaţi, dincolo de partea noastră artistică şi forma noastră artistică, ca şi cavaleri templieri ai Sfântului Bernard. Şi formula noastră, practic, nu e o reconstrucţie a timpului istoric al cavalerilor templieri, este a spiritualităţii şi a modalităţii pe care simt eu, ca şi regizor, că pot s-o transfer publicului în secolul XXI, astfel încât să poată să accepte, dincolo de costumaţie, dincolo de spadă, dincolo de partea expozitivă, spiritul cavaleresc şi practic al omului care încearcă nu numai să-şi creeze o poveste, dar şi să îşi găsească locul în povestea respectivă”, conchide Pancu.

Mii de oameni au participat, de vineri până duminică, la Festivalul ”Sighişoara Medievală”, eveniment ajuns la a XXII-a ediţie şi a cărui vedetă a fost spectacolul ”700”, închinat memoriei Marelui Maestru al templierilor, Jacques de Molay, de la a cărui ardere pe rug se împlinesc 700 de ani.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici