"Restaurarea Palatului Chrissoveloni", cu un cuvânt-înainte de Mugur Isărescu, a apărut la Bucureşti

Albumul cuprinde 112 pagini, cu numeroase fotografii actuale şi de arhivă, şi a apărut în colecţia Caietele Patrimoniului Arhitectural al BNR. Ediţia a fost îngrijită de arhitectul Cristina Ţurlea, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Pe Lipscani, peste drum de intrarea Palatului Vechi al Băncii Naţionale a României există de aproape o sută de ani Palatul Băncii Chrissoveloni. Banca a fost construită de unul dintre numeroşii membri ai acestei familii de bancheri, unice în sistemul bancar românesc, originare din Bizanţ şi insula Chios, care a început afaceri în Ţările Române după 1848, prin firma lui Zani Manolis Chrissoveloni. Acesta şi mulţi alţi urmaşi - Nicholas Z. Chrissoveloni, Leon Z. Chrissoveloni, Styrge L. Chrissoveloni, Jean N. Chrissoveloni, Dumitru N. Chrissoveloni şi Nicolae (Nicky) J. Chrissoveloni - s-au ocupat cu afaceri bancare şi au făcut parte din Consiliile de Administraţie ale unor instituţii financiare proprii sau europene.

Banca Chrissoveloni Societate Anonimă Română Bucureşti a fost înfiinţată de Jean N. Chrissoveloni în 1920, cu un capital de o sută de milioane de lei şi îi avea ca acţionari pe Jean N. Chrissoveloni, Dumitru N. Chrissoveloni, principele Dimitrie C. Suţu, baronul Leon Economu, N. Kalergi, Simon Rosental, Petre I. Vassalopulo. Moartea întemeietorului, în anul 1926, a dus la declinul instituţiei, chiar în ciuda asocierii cu bănci de prestigiu din Occident, erorile de management fiind agravate de criza economică declanşată în 1929. Banca a ajuns în pragul falimentului doi ani mai târziu, când, pentru a o salva, a fost cooptat ca membru al Consiliului de Administraţie Nicolae J. Chrissoveloni, fiul lui Jean N. Chrissoveloni. Acesta a plătit cu averea personală, a vândut majoritatea imobilelor, inclusiv sediul principal aflat pe strada Lipscani, a redus capitalul social, a plătit toate datoriile, trei ani mai târziu Banca Naţională a României declarând instituţia viabilă.

Nicolae J. Chrissoveloni a fost director general al Băncii între 1936 şi 1948. La sfârşitul războiului, banca era consolidată, avea chiar profit, dar a fost lichidată de regimul comunist, prin Decretul-Lege numărul 197 din 1948.

Sediul din strada Lipscani nr.16/Stavropoeos nr. 7 a fost construit după concepţia lui Jean N. Chrissoveloni, de arhitecţii George Matei Cantacuzino şi August Schmiedigen, între anii 1923 şi 1929.

Palatul Chrissoveloni a fost cumpărat de Banca Naţională a României în momentul când Banca Chrissoveloni era în prag de faliment (activităţile i s-au mutat, până în 1948, în Palatul Suţu, azi Muzeul Municipiului Bucureşti). După 1990, palatul a devenit sucursala Bucureşti a BNR şi a fost restaurat sub coordonarea arhitecţilor Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică şi Eliodor Popa.

Toate aceste informaţii sunt prezentate în primele capitole ale albumului. "Palatul Chrissoveloni a avut şansa de a fi recuperat de Banca Naţională a României şi de a-şi continua existenţa de imobil bancar din 1928 şi până acum, adică mai bine de 85 de ani. Palatul Chrissovelonni a avut şansa de a încăpea pe mâna celui mai înverşunat apărător al tradiţiei şi patrimoniului arhitectural şi cultural naţional care este conducerea Băncii Naţionale a României şi s-a bucurat de interesul şi respectul acesteia", se spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, puţine clădiri au avut şansa de a fi restaurate şi valorificate, punându-li-se la dispoziţie toate mijloacele materiale, de competenţă, artistice. Din acest motiv, deşi iniţial se estima că lucrările şantierului aveau să dureze circa 20 de luni, şantierul a durat mai bine de cinci ani. Lucrările s-au realizat etapizat, iniţial, în aripa dinspre strada Stavropoleos, astfel încât activitatea băncii să se poată desfăşura în corpul dinpre strada Lipscani şi, într-o a doua etapă, lucrările s-au mutat în aripa dinspre Lipscani. "Am putea defini ca o a treia etapă iniţiativa actuală de a soluţiona problema calcanelor (atât de agresiv prezente în Bucureştiul marcat de speranţa unui boom imobiliar interbelic) care agresează străduţele Centrului Vechi", se mai spune în acelaşi comunicat.

În album, ahitectul Gabriel Tureanu descrie pe larg toate etapele lucrărilor de consolidare, fără a intra în detalii strict tehnice, astfel încât volumul poate fi consultat cu interes de orice cititor, nu numai de specialişti.

Autorii volumului sunt Gabriel Tureanu, Cristina Ţurlea, Mirela Duculescu, Ioan Darida, Constantin Apostol, Gabriela şi Ion Drăghici.

"Ce scot în evidenţă, în acest sens, autorii volumului?", se întreabă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Că restaurarea în cauză, aşa cum a fost concepută, proiectată şi executată, a constituit ea însăşi o lucrare de referinţă. Palatului Chrissoveloni, una dintre cele mai interesante construcţii interbelice, socotită în epocă piesă importantă a arhitecturii europene - cum se consemna într-un album publicat la Paris, ce i-a fost consacrat în întregime - nu numai că i-au fost redate frumuseţea şi soliditatea de altădată, dar a dobândit şi însuşiri noi prin folosirea unor tehnici de ultimă oră. Iar faptul că lucrarea (restaurarea şi nu reflectarea ei în albumul de faţă) a primit Premiul Uniunii Arhitecţilor e o dovadă în plus a reuşitei proiectului", mai spune acesta.