Reţelele radio cer CNA să nu le taie publicitatea locală şi să nu le impună program local de 6 ore

Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) s-au întâlnit, în şedinţa de marţi, cu reprezentanţii Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) şi cei ai Asociaţiei Radiourilor Locale şi Regionale (ARLR) pentru a discuta despre un proiect de Decizie care include chestiuni referitoare la condiţiile privind difuzarea de programe locale radio, retransmiterea sau preluarea de programe ale altor radiodifuzori. Proiectul se află în dezbatere publică.

La şedinţa CNA au participat George Chiriţă, directorul executiv al ARCA, Florin Ciobîcă, director general al SBS Broadcasting Media (companie care operează Kiss FM şi Magic FM, n.r.), Daniel Klinger, directorul tehnic al SBS, Romeo Repta, directorul de reţea al SBS, Marius Dobre, directorul executiv al ProFM, Rodica Minculescu, director general Radio Zu şi Romantic FM, şi Dumitru Păunescu, directorul de dezvoltare al Radio 21.

Potrivit proiectului de Decizie, în cazul serviciilor de programe de radiodifuziune pe cale radioelectrică terestră, în localităţi cu o populaţie de peste 50.000 de locuitori, radiodifuzorii care au obţinut licenţe audiovizuale au obligaţia de a realiza şi difuza zilnic un program local, în intervalul orar 06.00 - 24.00, de minimum 6 ore.

Proiectul prevede că, în cazul serviciilor de programe de radiodifuziune pe cale radioelectrică terestră, în localităţi cu o populaţie de sub 50.000 de locuitori, radiodifuzorii care au obţinut licenţe audiovizuale au obligaţia de a realiza şi difuza zilnic un program local, în intervalul orar 06.00 - 24.00, de minimum 2 ore.

În proiectul de Decizie se spune că termenul "program local" cuprinde "ştiri, informaţii, reportaje, interviuri, dezbateri privind evenimente din viaţa economică, socială, culturală şi politică a comunităţii din zona de acoperire a serviciului de programe şi din regiunea unde radiodifuzorul îşi desfăşoară activitatea". Pe de altă parte, proiectul de Decizie mai prevede că "serviciile tematice de programe, de tip religios, sportiv, cultural, cele dedicate copiilor, consacrate ca atare prin licenţă audiovizuală, precum şi posturile străine licenţiate şi în România nu au obligaţia de a realiza şi difuza program local".

De asemenea, proiectul prevede că "programul retransmis nu poate fi întrerupt pentru a insera publicitate difuzată local".

Reprezentanţii marilor reţele de radio şi George Chiriţă, directorul executiv al ARCA, au spus că susţin menţinerea prevederilor în vigoare ale legislaţiei audiovizualului, cu privire la difuzarea publicităţii locale şi a programului local şi au cerut CNA să nu aprobe proiectul de Decizie.

"Măsurile pe care le pune în pagină acest proiect de Decizie merg împotriva liberei competiţii şi oferă protecţionism radiourilor locale", a spus George Chiriţă. El a spus că ar fi "util" ca membrii CNA să aibă şi "o evaluare din partea Consiliului Concurenţei pe această temă".

Totodată, într-un punct de vedere transmis CNA, ARCA spune: "Considerăm că prevederile privind durata minimă a programelor locale reprezintă o reglementare abuzivă. Dat fiind că programul local este definit de CNA - prin art 2 alin 1 litera (a) al deciziei - ca fiind exclusiv program specific posturilor de ştiri, altfel spus ca exclusiv program 'vorbit', se poate spune că CNA impune radiourilor un format de ştiri, altfel spus, un format nou de radio: '6 ore fără muzica la radio în România', format pe care îl doreşte ca obligatoriu pentru sute de radiodifuzori. Totodată, dacă această regulă ar fi adoptată şi dacă majoritatea radiodifuzorilor ar putea opta să difuzeze programele locale în acelaşi interval orar, atunci ar putea să apară situaţia ca în anumite intervale orare, care pot ajunge chiar la 6 ore, publicul să nu poată asculta, în România, muzică la radio. Aceasta în contextul în care formatul modern de radio la nivel european nu mai acordă o pondere importantă programului vorbit, dat fiind dezinteresul publicului pentru un asemenea program: un exemplu notoriu - BBC care a plecat din România".

Potrivit ARCA, "se generează astfel un dezavantaj competitiv în raport cu radiourile exceptate de la acestă regulă, care nu au obligaţii de realiza 6 ore de program vorbit, cu cheltuielile aferente, dar se află în competiţie pe aceeaşi piaţă de publicitate".

ARCA a mai spus că CNA a promovat construirea de reţele naţionale prin cumul de licenţe locale şi prin încurajarea dezvoltării unor structuri radio prin care publicul din mai multe localităţi putea avea acces la un program de radio cu vocaţie naţională, fenomen care a fost consolidat de introducerea în legea audiovizualului în 2008, în urma propunerilor ARCA, a unei prevederi privind posibilitatea de declarare ca reţea naţională a unei reţele de licenţe locale cu acoperire semnificativă. "În present, există 176 de societăţi deţinătoare de licenţe care deţin în total 605 licenţe de radio, dintre care numai 5 sunt licenţe naţionale (trei fiind declarate conform procedurii menţionate). Actualul proiect de reglementare contravine efortului CNA de compensare a efectelor unei politici iniţale eronate de a acorda exclusiv licenţe locale, care nu a avut în vedere principiul privind echilibrul necesar între posturi locale, regionale şi naţionale, introdus ulterior în lege", mai spune ARCA.

Asociaţia precizează că "istoria reglementării programelor locale conţine 10 decizii CNA care au mers treptat în direcţia relaxării obligaţiilor privind programele locale". "Actualul proiect de decizie constituie o întoarcere la situaţia de acum 13 ani, când toate radiourile erau radiouri locale", mai spune ARCA.

ARCA mai spune că "CNA nu are competenţa legală să intervină în restrictiv în dimensiunea comercială a pieţei de publicitate, dincolo de aspecte care ţin exclusiv de conţinutul publicităţii".

Asociaţia mai spune că "obligaţia impusă în cazul radiourilor care au programe 'retransmise' de a difuza publicitatea locală numai în programul local conduce la situaţia că publicul care ascultă muzică nu mai are acces la publicitate locală".

"Totodată, prin discriminarea accesului la publicitatea locală pentru radiourile care difuzează programe preluate se realizează 'stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor'.

Prin acestă reglementare CNA va impune o creştere exponenţială a cheltuielilor pentru realizarea programelor, în contextul crizei economice în care veniturile au scăzut cu 50% în ultimii trei ani, pe fondul scăderii generale a pieţei de publicitate. Cu toate că CNA consideră că banii din publicitatea locală s-ar redirecţiona astfel către radiourile locale, în realitate orice intervenţie forţată în piaţă conduce la o contracţie a pieţei, ceea ce va face ca banii respectivi să dispară pur şi simplu, fenomenul ducând în final inclusiv la falimentarea radiourilor locale", mai spune ARCA.

Totodată, în şedinţa de marţi a CNA, Florin Ciobîcă, director general al SBS Broadcasting Media, a spus că, în momentul de faţă, piaţa radio din România arată cum arată "în urma unor eforturi depuse în ultimii 23 de ani de nişte antreprenori români".

Daniel Klinger, director tehnic al SBS, a spus că posturile de radio ale SBS se adresează "comunităţilor locale". "Radiourile grupului nostru sunt radiouri locale. Conform reglementărilor actuale, unul din radiourile noastre nici nu ar trebui să difuzeze program local, dar totuşi el difuzează. Asta înseamnă că înţelegem că trebuie să deservim comunităţile locale. Postul Kiss FM este mai ascultat în urban decât în Bucureşti, asta înseamnă că în local facem un program mai bun decât în Bucureşti", a spus Daniel Klinger, precizând că radiourile SBS au o echipă numeroasă de realizatori de ştiri, iar în ultimii ani compania SBS a investit în echipamente pentru dezvoltarea staţiilor locale.

"Noi observăm că prin această măsură, prin limitarea accesului reţelelor la publicitatea locală, de fapt CNA nu protejează programele locale, ci posturile locale deţinute de o companie locală. Este o discriminare a unei companii în favoarea altei companii locale", a spus Klinger. El a mai spus că prin aplicarea acestor măsuri se va ajunge la faptul că firmele locale nu vor mai avea acces la programele reţelelor, implicit urmând să fie defavorizate tot reţelele locale.

La rândul său, Rodica Minculescu, care conduce Radio Zu şi Romantic FM, a spus că CNA trebuie să ia astfel de decizii "cu mai multă înţelepciune", întrucât este "greu de crezut" că acei bani din piaţa locală despre care se crede că îi iau reţelele mari în defavoarea posturilor locale vor rămâne la posturile locale. "Pe fondul acestei pieţe volatile, sărăcite de la an la an, bugetele acelea vor avea drept consecinţă scăderea pieţei radio în România", a mai spus Rodica Minculescu.

În ceea ce priveşte programul local, ea a spus: "Cele 6 ore prinse în această propunere de decizie implică nişte costuri pentru operatorii de radio pe care credem că nu şi le permit nici radiourile mari, nici radiourile locale. Dincolo de acest fapt, acest lucru ne-ar transforma pe toţi în nişte radiouri de ştiri".

Şi Marius Dobre, directorul executiv al ProFM, a spus că, dacă CNA va adopta această decizie, consecinţa sigură va fi aceea a scăderii pieţei de publicitate radio. "Vom merge pe un trend descrescător al pieţei de radio", a spus Marius Dobre.

El a precizat că un post de radio local îşi poate promova mai uşor programul şi informaţiile decât poate o reţea naţională de radio, care emite de la Bucureşti. "Piaţa locală se autoreglementează, clienţii de publicitate se duc acolo unde simt că publicitatea le va aduce profit (...) Dacă nu vor putea să investească într-un radio pe care-l consideră ascultat, se vor duce altundeva cu banii", a spus Dobre. "Nimeni nu îi interzice unui radio local să facă localism. Prin programe mai ample de ştiri locale şi printr-o politică bună de promovare, va avea evident succes şi audienţă şi va conta la fel de mult ca şi noi în piaţa de publicitate", a mai spus acesta.

Marius Dobre a precizat că, în prezent, cererea publicului nu este către un radio de informaţie, ci către o zona de divertisment şi informaţie. "Investiţiile în menţinerea unor reţele mari sunt foarte mari (...) Aşa cum arată acum această propunere, ea va duce la scăderea pieţei de radio. Aceasta este singura consecinţă sigură", a mai spus el.

Pe de altă parte, prezenţi marţi la şedinta CNA, reprezentanţii Asociaţiei Radiourilor Locale şi Regionale (ARLR) au spus că susţin proiectul de Decizie al CNA.

Atilla Marton, membru în Colegiul Director al Radio Transilvania, a spus că marile reţele de radio fac un program local de 10-12 minute pe zi şi difuzează publicitate locală 70-80 de minute pe zi.

El a mai spus că radiourile regionale şi locale sunt "ruinate de tarifele de dumping" practicate de reţelele naţionale de radio la nivel local. De asemenea, el a mai spus că radiourile regionale şi locale mai poartă şi o luptă în domeniul tehnic, nu beneficiază de cifre de audienţă şi trebuie să plătească sume foarte mari pentru drepturi de autor şi conexe.

"Considerăm că 6 ore de program local este un prag de decenţă, este un program dens cu ştiri, cu dezbateri, concursuri, asezonat cu muzică", a mai spus Atilla Marton.

La rândul său, Mihai Laza, directorul Radio Sky Constanţa, a spus că programul retransmis nu este program local. "Dacă reţelele naţionale vor publicitate locală să facă program local. Atunci o să putem compara mere cu mere, nu mere cu portocale", a spus Mihai Laza. "Noi nu vrem decât să ajungem la starea de normalitate, vrem egalitate şi să fim trataţi toţi la fel. Ne dorim să putem concura de pe picior de egalitate", a mai spus acesta.

Pe de altă parte, cei mai mulţi membri ai CNA, între care Viorel-Vasile Buda şi Lorand Turos, au spus că prin această Decizie - aflată în prezent în dezbatere publică - CNA doreşte să încurajeze localismul şi programele locale, nu neapărat posturile locale.

"Eu consider că, în momentul de faţă, există o reglementare protecţionistă pentru că reţelele au mai multe licenţe locale şi au dreptul de a retransmite propriul content, iar posturile locale sunt obligate să producă emisiuni locale. În momentul de faţă văd eu o problemă în acest sens. Prin această reglementare noi dorim să armonizăm lucrurile (...) Aceste reţele s-au construit pas cu pas, dar nimeni nu împiedică un post de radio să se constituie reţea naţională - aşa cum Naţional FM şi ProFM s-au constituit - şi nu au obligaţia să difuzeze emisiuni locale. E foarte simplu, semnalul vine neîntrerupt din Bucureşti. Noi nu vrem să protejăm firmele locale, dorim - în cazul în care vorbim de licenţe locale - să avem content local", a spus Lorand Turos.

Christian Mititelu, membru al CNA, a atras atenţia reţelelor de radio că licenţele pe care le folosesc le-au fost concesionate de stat. "Domnul Chiriţă ne-a reamintit de deciziile CNA care reduc obligaţiile de realizare a programului local. Asta arată un trend, dar nu cred că este un trend sănătos. S-a mers prea departe cu acest trend. Radiourile locale au avut de suferit, iar publicul nu cred că a avut de câştigat (...) Cred că trebuie să restabilim o echitate", a mai spus Mititelu.

Răsvan Popescu, membru al CNA, a spus că în timp s-au consolidat nişte reţele care au folosit în acest sens licenţe locale. "Dar, în paralel, din păcate, au început să se sufoce posturile locale. Asta pe o piaţă cu resurse din ce în ce mai puţine. E de văzut cum se poate restabili un echilibru nu între tipurile de societăţi, ci între aceste programe (...) Este destul de greu de crezut că lucrurile pot funcţiona aşa, în sensul că posturile locale se sufocă din aproape în aproape şi de aici nevoia de a satisface nevoile comunităţilor locale cu programe informative", a spus Popescu.

Totodată, membrii Consiliului Răsvan Popescu şi Cristina Trepcea au susţinut necesitatea ca CNA să solicite şi un punct de vedere de la Consiliul Concurenţei cu privire la acest proiect de decizie.

În acest sens, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a confirmat marţi, pentru presă, solicitarea unui punct de vedere al CNA de la Consiliul Concurenţei.