Retragerea suportului pentru Windows XP va afecta în România peste 100.000 de PC-uri guvernamenale

"În funcţie de evaluări, retragerea de cãtre Microsoft a suportului tehnic şi de securitate pentru sistemul de operare Windows XP afectează zeci de mii de calculatoare, 34.000 sau 35.000. Pe de altă parte, în momentul în care am verificat ultimul audit realizat de alte instituţii am observat că un număr foarte mare de calculatoare urmează să iasă din uz în următoarele luni. Ministerul va efectua un audit foarte exact astfel încât în următoarele 4-5 luni să ştim exact numărul calculatoarelor, ce licenţe folosesc şi ce licenţe sunt necesare astfel încât această imagine să fie cât mai exactă", a declarat marţi ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea.

El a adăugat că, la nivel guvernamental, numărul licenţelor care pot fi afectate în următoarele 12 luni sau mai mult de retragerea suportului tehnic şi de securitate pentru Windows XP depăşeşte 100.000.

Microsoft a retras, marţi, suportul tehnic şi de securitate pentru Windows XP, sistem de operare lansat în urmă cu 12 ani.

În lipsa actualizărilor, calculatoarele pe care rulează acest sistem de operare pot deveni vulnerabile la viruşi şi alte programe care afectează securitatea şi confidenţialitatea datelor.

"Pentru a contracara efectele retragerii suportului tehnic, avem antiviruşi, avem sisteme de tip hardware şi software care protejează sistemele publice şi avem disponibilitatea de a renegocia cu Microsoft un nou contract, în condiţiile în care Microsoft ne va înainta o propunere financiară. Din ianuarie şi până în prezent, am avut o discuţie informală cu reprezentantul Microsoft şi i-am spus că apreciem modul în care vor dori transparent să ţină cont de acordul special pe care Guvernul României îl are cu Microsoft, dar aşteptăm cifrele, propunerea financiară de la care începem să negociem", a spus ministrul.

El a adăugat că nu este, cu siguranţă, nici un fel de problemă pentru calculatoarele utilizate de funcţionarii publici de la nivel central şi local.

"Am ţinut neapărat să menţionez acest lucru pentru că, probabil, o strategie de negociere este şi aceasta de a crea o anumită turbulenţă în mass-media că s-ar întâmpla ceva grav. Nu se întâmplă absolut nimic. Sistemele sunt sub protecţie. Avem comitetul tehnic-economic care monitorizează în permanent astfel încât, în perioada imediat următoare, poate şase luni de zile de acum încolo, nu vom avea niciun risc real", a afirmat Cotovelea.

Întrebat de ce statul nu utilizează aplicaţii gratuite în locul licenţelor Microsoft, ministrul a arătat că sunt exemple în acest sens în Germania şi Turcia, dar a menţonat că aceste investiţii "sunt bine a fi făcute pentru o perioadă sau având o strategie pe termen mediu şi lung".

"Totuşi, nu uitaţi: aceste posibilităţi de construcţie costă bani. Costă bani în ceea ce înseamnă formarea profesională a funcţionarilor publici, costă bani în ceea ce înseamnă organizarea sistemelor pentru compatiblitatea lor ş.a.m.d. Deja noi am primit propuneri în acest sens. În discuţia aceasta cu licenţele Microsoft evident că este posibil să încurajăm aceste dezvoltări, însă va trebui să vedem foarte exact la nivel naţional cât costă o construcţie de acest tip, care eventual să poată fi finanţată de la buget", a mai spus Cotovelea.

El a adăugat că, pe termen mediu, cheltuielile privind formarea profesională a funcţionarilor publici care vor utiliza licenţe gratuite vor putea fi acoperite prin accesarea de fonduri UE.

"Însă acum, în acest moment, nu putem decât să o luăm ca posibilă strategie şi să încercăm să încurajăm sisteme open source, aceste sisteme care pot reprezenta o alternativă", a arătat ministrul.

Autorităţile române au plătit pentru utilizarea licenţele Microsoft în perioada 2004-2009 peste 100 milioane de dolari, la care se adaugă încă 100 milioane de euro pentru intervalul 2009-2012, iar până în 2015 vor mai achita alte 40 milioane de euro, potrivit datelor frunizate de MSI la solicitarea MEDIAFAX.