Dezbateri şi noi volume din seria „Manuscriselor” lui Eminescu, la aniversarea poetului

Joi, Primăria Sectorului 2, Bucureşti, lansează cea de-a X-a ediţie a Festivalului Naţional de Creaţie "Mihai Eminescu" (15 ianuarie – 15 iunie).

Concursul de literatură (poezie, proză scurtă, eseu, teatru scurt, critică) se adresează tuturor creatorilor neconsacraţi din ţară, dar şi cetăţenilor români, aflaţi oriunde în lume, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor sau ai altor uniuni de creaţie.

Persoanele interesate să participe la acest concurs pot trimite creaţiile lor până la data limită de 15 mai 2009, pe adresa Centrului Cultural "Mihai Eminescu".

FOCUS: 15 ianuarie – 175 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale

Institutul Cultural Român (ICR) va sărbători, de asemenea, ziua de naştere a poetului naţional, la două dintre sucursalele sale din străinătate – ICR Budapesta şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia.

Evenimentele dedicate poetului naţional la Budapesta vor avea loc miercuri şi joi, în timp ce manifestarea de la Veneţia este programată vineri.

La ICR Budapesta va fi prezentat, miercuri, filmul "Eminescu versus Eminem" (2005), în regia lui Florin Piersic Jr., prin care este redeschis, în 2009, programul lunar Film Klub, desfăşurat la filialele ICR din Budapesta şi Seghedin. După un scenariu de Florin Piersic Jr. şi Dorina Chiriac, filmul alb-negru poate fi considerat mai degrabă un ciné-verité, în care trei studenţi la regie sunt surprinşi cu o cameră ascunsă în timp ce stau la taclale despre filmul lor. Comicul intervine atunci când sunt luate în discuţie filmele altora.

De asemenea, ICR Budapesta va trimite, joi, publicului său, prin e-mail, poemul eminescian "Glossă", tradus în limba maghiară de Franyo Zoltan, însoţit de un slide-show care evocă personalitatea marelui poet. Mesajul va ajunge la circa 500 de persoane din Budapesta, Seghedin, Jula, Pecs, Kaposvar, Visegrad, Esztergom şi Gyor.

IRCCU Veneţia organizează, pe 16 ianuarie, "Întâlnire la cafenea" – o seară de poezie, muzică şi discuţii libere, specifică boemei aristocratice a Veneţiei de altădată, dedicată lui Eminescu, la Caffè Florian, din Piaţa San Marco a oraşului. Sunt invitaţi 40 de poeţi, profesori, artişti şi studenţi, iar moderatorii dezbaterilor vor fi Ioana Filipescu şi Sever-Petru Boţan, deţinători ai Bursei de cercetare şi formare postuniversitară şi postdoctorală "Nicolae Iorga", acordate de IRCCU.

Aniversarea lui Mihai Eminescu a devenit, de mulţi ani, o tradiţie în activitatea Institutului de la Veneţia, publicul veneţian fiind deja familiarizat cu reperele biobibliografiei eminesciene.

Caffè Florian a fost inaugurată pe 29 decembrie 1720 şi a devenit, în timp, un reper al vieţii artistice şi mondene veneţiene, loc predilect de întâlnire pentru multe nume ilustre din literatură, artă, muzică, precum Goldoni, Byron, Goethe, Chateaubriand, Proust, D’Annunzio, Stravinsky, Modigliani.

Şi iniţiativa faimoasei Bienale de Artă de la Veneţia a apărut în urma discuţiilor care se purtau la cafenea la începutul anilor 1890, pe tema creării unei tradiţii în organizarea unei mari expoziţii internaţionale în Oraşul Dogilor. La 1900, conducerea localului decide să adopte ideea tradiţională italiană de "caffé concert", perpetuată până în zilele noastre.

Lansarea de joi a volumelor XV-XX din seria "Manuscriselor" face parte din "tradiţia" instituită în 2005 de Secţia de Filologie şi Literatură a Academiei Române.

Preşedintele instituţiei, Eugen Simion, a declarat atunci, la lansarea proiectului, că va lansa volume noi din seria de manuscrise, în fiecare an, de ziua poetului. Proiectul coordonat de Eugen Simion are ca obiectiv facsimilarea a 24 de volume, care cuprind 14.000 de pagini scrise de Mihai Eminescu.

În ianuarie 2005, Academia Română a lansat primul volum de manuscrise facsimilate ale lui Mihai Eminescu – un proiect al fostului preşedinte al forului, Eugen Simion.

Pe 15 ianuarie 2006, la împlinirea a 156 de ani de la naşterea poetului, au fost lansate şi volumele II-VI din ediţia facsimilată a manuscriselor eminesciene. La momentul respectiv, Academia anunţa continuarea proiectului, pentru care exista o finanţare de un milion de lei.

Manuscrisele lui Eminescu, păstrate de Titu Maiorescu într-o celebră ladă a poetului şi donate Academiei în 1902, au fost legate în 45 de caiete, fără o cronologie strictă şi fără o ordine tematică.

"Caietele" au fost citite, descifrate, reproduse în ediţii succesive, timp de un secol, de câteva generaţii de eminescologi, fiind lăsate apoi în tezaurul Bibliotecii Academiei.

La ora actuală, facilităţile tehnice permit reproducerea fidelă a textelor, astfel încât Academia a reluat în 2005 proiectul ediţiei facsimilate. Primul pas a fost făcut în 1999, de către ministrul Culturii de atunci, Ion Caramitru, care a alocat 90.000 dolari pentru achiziţionarea unui scanner performant, folosit la realizarea volumelor apărute până în prezent.

Primele şase cărţi au fost publicate de Editura Enciclopedică în colaborare cu Editura Academiei Române. Volumul al VII-lea din ediţia facsimilată a manuscriselor lui Eminescu a fost lansat în urmă cu doi ani, cu sprijinul Fundaţiei Naţionale pentru Artă şi Ştiinţă, iar în 2008, au fost lansate 12 volume.

Miercuri, editura Vremea lansează volumul "Eminescu şi ce am învăţat descoperindu-l", de Miruna Lepuş. Cartea analizează modul în care opera lui Mihai Eminescu este percepută de generaţia tânără.

O dezbatere pe aceeaşi temă, cea a modului în care generaţie tânără receptează lucrările lui Eminescu are loc joi, la Muzeul Naţional al Literaturii Române. La evenimentul ce se desfăşoară sub titulatura "Eminescu – o altă citire" vor participa Paul Cernat şi Daniel Cristea-Enache.

Citeşte mai multe…