Românii cred că televiziunile manipulează şi difuzează orice de dragul audienţei

Cercetarea "Atitudini şi obiceiuri de consum media. Percepţii privind CNA" a fost prezentată joi, într-o conferinţă de presă, de Răsvan Popescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), şi de Vasile Dâncu, preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Popescu a prezentat partea din cercetare referitoare la CNA, în timp ce Dâncu a vorbit despre partea referitoare la consumul media.

Potrivit cercetării, cei mai mulţi români (98%) consideră că televiziunea ar trebui să aibă şi un rol educativ, iar 82% dintre cei chestionaţi cred că publicul român are un nivel de educaţie scăzut. În mod paradoxal însă, 89% dintre telespectatori spun că pot decide singuri dacă o emisiune merită să fie urmărită sau nu.

De asemenea, 75% dintre cei chestionaţi cred că televiziunile sunt dispuse să difuzeze orice de dragul audienţei, iar 73% cred că statul ar trebui să intervină pentru a opri difuzarea emisiunilor care aduc atingere bunului-gust. În plus, 72% consideră că televiziunile din România exagerează orice subiect, iar 65% spun că televiziunile din România manipulează.

Pe de altă parte, procentul mare al celor care afirmă că televiziunile manipulează şi sunt dispuse să difuzeze orice de dragul audienţei este cu atât mai surprinzător cu cât, potrivit aceleiaşi cercetări, 83% dintre români se uită zilnic la televizor, programele zilnice preferate de aceştia fiind ştirile (81%). De asemenea, persoanele cu studii superioare tind să se uite zilnic la televizor într-un procent mai mare (88,1%) decât cele cu studii medii (83,4%) şi cele cu studii elementare (77,8%).

Mai mult, potrivit cercetării, cei mai mulţi dintre cei chestionaţi consideră că vizionarea unor programe TV i-a ajutat să înţeleagă mai bine: problemele sociale cu care se confruntă România (78%), situaţia corupţiei din România (74%), situaţia României ca stat membru al UE (71%), situaţia economică din România (71%), situaţia politică internaţională (71%) şi situaţia politică din România (68%).

O altă situaţie inedită relevată de cercetare este aceea că doar 55% dintre cei chestionaţi cred că publicul român doreşte să vadă scandaluri la televizor, iar 48% cred că televiziunile nu au nicio vină pentru ceea ce arată, întrucât posturile TV răspund unei cereri a publicului.

Doar 44% dintre cei chestionaţi spun că ştirile mondene sunt mai interesante decât politica sau decât alte ştiri, în timp ce mult mai puţini - 18% - afirmă că îi interesează viaţa personală a vedetelor şi doar 17% spun că îi interesează viaţa personală a politicienilor (80% dintre cei chestionaţi în cadrul cercetării spun că nu sunt interesaţi de viaţa personală a vedetelor şi a politicienilor).

În aceste cazuri, Vasile Dâncu, preşedintele IRES, vorbeşte despre o "ipocrizie a publicului", atunci când este pus în situaţia de a-şi aprecia propriul comportament. Dâncu mai spune că o parte importantă a publicului are o serie de noţiuni şi poate să aprecieze situaţia audiovizualului românesc, dar cercetarea relevă şi "această atitudine duală" a telespectatorilor. În acest context, Dâncu a spus că IRES va realiza şi o cercetare privind impactul marilor scandaluri, precum cel dintre "Iri şi Moni", asupra publicului.

Pe de altă parte, potrivit cercetării, 57% dintre cei chestionaţi au spus că motivul pentru care decid să urmărească un program sau o emisiune TV este: pentru informare/dorinţa de a afla ce se întâmplă (57%), divertismentul/relaxarea (8%), ocuparea timpului liber (4%), lipsa de ocupaţie/plictiseala (3%), pentru cultura generală (1%) şi vizionarea filmelor (1%).

Pe de altă parte, potrivit lui Vasile Dâncu, cercetarea IRES reflectă faptul că televiziunea şi-a consolidat o poziţie centrală în consumul cultural al românilor. "O modificare importantă este aceea că s-a accentuat caracterul oarecum privat al consumului de televiziune. Se observă că s-a consolidat mai degrabă consumul în familie", a mai spus Dâncu.

De asemenea, potrivit cercetării, doar 5% dintre respondenţi au spus că urmăresc emisiuni TV la locul de muncă (în medie 5,7 ore pe zi) şi 10%, în locuri publice (în medie 1,7 ore).

Totodată, cei mai mulţi români recepţionează programe TV prin cablu (61%) şi prin antenă satelit (33%). De asemenea, 40% dintre respondenţi au spus că în gospodăria lor există două televizoare, 21% - trei televizoare, 1% - cinci televizoare. Doar 0,2% dintre cei chestionaţi în cadrul cercetării au spus că în gospodăria lor nu există niciun televizor.

Principalele surse folosite de telespectatori pentru a afla programele televiziunilor sunt teletextul (27%), ziarele (26%), internetul (25%) şi revistele (11%), în timp ce 30% din respondenţi spun că nu caută programele TV.

Pe de altă parte, potrivit cercetării, CNA are o notorietate de 81% în rândul românilor, iar 55% din oameni consideră instituţia ca fiind necesară pentru monitorizarea audiovizualului din România, în timp ce doar 37% cred că televiziunile şi radiourile ar trebui să funcţioneze în libertate absolută.

Potrivit lui Răsvan Popescu, preşedintele CNA, cercetarea prezentată în conferinţa de presă reprezintă o colaborare între IRES şi Societatea Sociologilor din România. "Acest studiu nu a fost comandat de CNA, colaborarea noastră se rezumă la această prezentare împreună, subiectul fiind de interes pentru noi şi având şi o dimensiune care priveşte strict percepţia instituţiei", a explicat preşedintele Consiliului.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 1.243 de persoane, de 18 ani şi peste această vârstă. Datele au fost culese pe 25 octombrie 2011, iar metoda de culegere a datelor a fost Computer Assisted Telephone Interview. Eroarea maximă tolerată a fost de ± 2,8%.