Presa românească, la fel de liberă ca presa din Coreea de Sud

"Cele mai «închise» ţări din lume, guvernate de cei mai mari duşmani ai libertăţii presei, continuă să facă ce vor cu presa, fără a fi pedepsite, în timp ce organizaţiile de tipul ONU îşi pierd autoritatea asupra membrilor lor", adaugă raportul RSF.

"În contrast cu acest declin generalizat, există state care nu au o putere economică mare, dar care garantează populaţiei dreptul de a nu fi de acord cu guvernul şi de a spune deschis acest lucru", adaugă organizaţia.

Clasamentul privind libertatea presei realizat anul acesta de RSF este caracterizat prin dominaţia Europei în ceea ce priveşte ţările cu cea mai liberă presă, ce ocupă primele 20 de poziţii ale topului, unde au mai intrat Canada şi Noua Zeelandă.

Ciolacu: Rusia nu poate transmite autorităților române pe cine să ancheteze și pe cine nu

16:56

Finlanda: Apropierea lui Trump de Rusia nu va pune capăt războiului din Ucraina

16:46

Anul acesta, în clasament s-au poziţionat respectabil unele state din America Centrală şi Caraibe.

Astfel, Jamaica şi Costa Rica sunt pe poziţiile 21, respectiv 22 ale indexului, urmate de Ungaria, pe 23.

Pe locurile următoare se află Surinam şi Trinidad-Tobago, precum şi Namibia (poziţia 23) şi Ghana (locul 31).

Statele care au fost implicate în conflicte extrem de violente după ce au eşuat să-şi soluţioneze problemele politice, cum ar fi Irak, Pakistan, Afganistan şi Somalia, continuă să reprezinte zone periculoase pentru presă şi locuri în care jurnaliştii riscă să fie asasinaţi, răpiţi, arestaţi în mod arbitrar sau ameninţaţi cu moartea.

Liderii politici consideraţi a reprezenta un pericol pentru libertatea presei în 2008 sunt Zine el-Abidine Ben Ali din Tunisia, Muammar Gaddafi din Libia, Aleksandr Lukaşenko din Belarus, Bashar el-Assad din Siria şi Teodoro Obiang Nguema din Guineea Ecuatorială.

Aceşti lideri îşi au portretele afişate pe panouri outdoor pe străzile din ţările lor, dar şi pe primele pagini ale ziarelor, ceea ce arată că nu există niciun fel de libertate a presei.

Alte zone în care presa nu scrie nimic dacă nu este conform politicii guvernamentale sunt Arabia Saudită şi Laos.

Potrivit site-ului Reporters Sans Frontieres, indexul libertăţii presei pe plan internaţional a înregistrat foarte puţine schimbări anul acesta. Astfel, în clasament, în afară de Canada şi Noua Zeelandă, primele 20 de state cu presă liberă sunt toate europene.

Niciuna dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene nu s-a plasat mai jos de locul 60 în clasament.

Bulgaria s-a plasat pe locul 59 în top, deoarece nu a reuşit să ia măsuri ferme pentru combaterea corupţiei şi violenţelor cu origini în activităţile grupărilor mafiote sau politică.

Italia (locul 44) şi Spania (locul 36) au ocupat poziţii modeste în topul RSF din cauza climatului degradat, a violenţelor, ameninţărilor mafiote şi, în cazul Spaniei, a fricii impuse de gruparea separatistă bască ETA.

Franţa (locul 35) a înregistrat, în ultimii doi ani, un număr record de intervenţii ale poliţiei şi justiţiei legate de sursele jurnaliştilor, finalizate cu cinci percheziţii, două condamnări preliminare şi patru anchete.

Arestarea lui Guillaume Dasquié de la Geopolitique.com de către Directoratul de Supraveghere Teritorială (DST), serviciu de securitate francez, şi arestarea unui reporter al publicaţiei Auto Plus, acompaniate de percheziţii la domiciliu şi la birou, au arătat că nu întotdeauna confidenţialitatea surselor se bucură de o protecţie adecvată în Franţa.

Cea mai semnificativă evoluţie a fost înregistrată în zonele de la limita spaţiului fost sovietic, situaţia libertăţii presei degradându-se serios în Caucaz, unde două dintre cele trei state independente – Armenia (locul 102) şi Georgia (locul 120) – au traversat crize importante şi au fost obligate să introducă starea de urgenţă.

Numeroşi jurnalişti au fost victime ale războiului care a afectat Georgia.

Statele din Asia Centrală înregistrează în continuare o stare de îngrădire a libertăţii presei, Uzbekistan (locul 162) şi Turkmenistan (locul 171) figurând în cadrul ultimelor 20 de state din clasament, alături de Belarus (locul 154).

Pe de altă parte, situaţia din Rusia (locul 141), unde presa continuă să fie afectată de violenţe şi acţiuni de hărţuire, foarte puţine lucruri s-au schimbat vizavi de libertatea presei, după venirea la putere a lui Dmitri Medvedev.

Potrivit RSF, nu prosperitatea economică este cea care garantează libertatea presei, ci faptul că acţiunea statelor democrate vizavi de regimurile autoritare nu este eficientă.

Astfel, ultimele locuri din clasamentul RSF au fost ocupate de state cu acest tip de regim, cum ar fi Cuba, China, Turkmenistan, Coreea de Nord şi Eritrea.

"Lumea de după atentatele din 11 septembrie 2001 este acum clar copleşită. Destabilizate şi în defensivă, principalele democraţii ale lumii erodează treptat spaţiul tuturor tipurilor de libertate. Cele mai puternice dictaturi economice îşi impun autoritarismul, exploatând diviziunile comunităţii internaţionale şi efectele războaielor purtate în numele luptei împotriva terorismului. Tabuurile religioase şi politice au o mai mare importanţă de la an la an în ţările care evoluaseră anterior pe drumul către libertate", menţionează raportul.