Salonul de Carte de la Paris: Amplu dosar dedicat prezenţei româneşti, în publicaţia Le Monde

Salonul de Carte de la Paris se desfăşoară între 22 şi 25 martie. Cu această ocazie, prestigioasa publicaţie Le Monde a dedicat un amplu dosar autorilor români prezenţi la eveniment.

În "Libres comme jamais : la nouvelle génération des écrivains roumains /Mai liberi ca niciodată : noua generaţie de scriitori români"), Le Monde dialoghează cu autorii autohtoni Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu şi Adina Rosetti şi pune în context evoluţia literaturii române de după căderea comunismului în România.

"La Iaşi, în nordul ţării, Dan Lungu este directorul Muzeului Literaturii Române, o instituţie destul de conservatoare, pe care autorul se străduieşte să o «deschidă» şi să o reformeze", începe acest articol Le Monde.

Dan Lungu are trei romane traduse în Franţa, la Jacqueline Chambon- "Raiul găinilor /Le Paradis des poules","Sunt o babă comunistă /Je suis une vieille coco" şi "Cum să uiţi o femeie/Comment oublier une femme". Născut în 1969, Dan Lungu a cunoscut "ambele lumi - România de dinainte şi cea de după 1989. Şi, în calitate de scriitor, este conştient de faptul că majoritatea volumelor pe care le semnează ar fi fost de negândit, dacă nu «imposibile» sub vechiul regim. Dar literatura română se dezvoltă în ritm accelerat, după anii 2000", scrie publicaţia franceză.

"Într-un deceniu, multe lucruri s-au schimbat (...) acum există mai mulţi scriitori tineri ca în trecut", a declarat Dan Lungu pentru Le Monde.

Lungu apreciază că printre numele reprezentative ale noii generaţii de autori se numără fără îndoială Lucian Dan Teodorovici şi Adina Rosetti. Teodorovici, în vârstă de 37 de ani, este editor şi scriitor al cărui roman, "Matei Brunul" este primul său titlu tradus în limba română. Pentru Teodorovici, starea literaturii române din prezent se aseamănă cu epoca de aur a autorilor români interbelici. Pentru a ilustra valoarea noii literaturi române, Teodorovici a făcut o comparaţie cu aşa-zisul nou val al cinematografiei române. "Spun foarte des că dacă societatea română este capabilă de un asemenea cinema, unul dintre motive este şi calitatea literaturii autohtone (...) sunt convins că această literatură poate fi o mare surpriză pentru Occident. Deja sunt mulţi autori traduşi, iar lista rămâne deschisă", a spus Teodorovici pentru Le Monde.

"Tânăra generaţie refuză să fie catalogată ca făcând parte dintr-o categorie sau alta. Până la urmă, acest lucru ar fi imposibil", mai remarcă autorul român.

"Generaţia mea este marcată de scriitori din întreaga lume. În prezent, 90 la sută din cărţile din România sunt traduceri (...) toate formele de artă mă inspiră ca autoare- cinematografia şi arta contemporană în special", a declarat Adina Rosetti, al cărei roman, "Deadline", a apărut anul acesta în traducere în limba franceză.

În dosarul Le Monde, multe dintre cărţile semnate de autorii români ating, tangenţial sau în mod direct, perioada comunistă a ţării. În articolul "Amnezicul şi marioneta", Le Monde analizează volumul semnat de Lucian Dan Teodorovici, "Matei Brunul", tradus în franceză sub titlul "L'Histoie de Bruno Matei".

"Povestea lui Matei Brunul este dublă. Sau, mai degrabă, am putea crede că există doi Matei - cel de dinainte şi cel de după accidentul care l-a privat de memorie. Singurul lucru comun al celor doi este o marionetă, Vasilache. În România comunistă de după război, acţiunea romanului prezintă două poveşti despre relaţia lui Matei Brunul cu propria sa istorie", scrie Le Monde.

În "La Roumanie communiste, mieux vaut en rire / România comunistă, cea mai bună soluţie este râsul", Le Monde analizează primul roman semnat de Răzvan Rădulescu, "Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane", tradus anul acesta în franceză cu titlul "La Vie et les agissements d'Ilie Cazane".

"Cu o scriitură parcă realizată de un derviş, pendulând de la privirea asupra sinelui şi ajungând, de-a lungul intrigii, la imaginea României, prin spirale şi repetiţii: povestea lui Ilie Cazane, fiul Georgetei şi al lui Ilie Cazane-tatăl, «personaj care nu este lipsit de pitoresc, după cum spun prietenii săi», ne duce, prin intermediul unei poveşti fantastice, în viaţa cotidiană a României comuniste. Şi... stupoare...cititorul se trezeşte râzând...", descrie Le Monde romanul pentru care Răzvan Rădulescu - cunoscut, în ultimii ani, drept coscenarist al unor filme româneşti de succes precum "Moartea domnului Lăzărescu", "Marţi după Crăciun" şi "Poziţia copilului" - a primit, în 1997, Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România.

Un alt autor al noii generaţii de scriitori români, Radu Aldulescu, se află sub "lupa" Le Monde. Publicaţia franceză scrie despre "Amantul colivăresei", tradus cu titlul "L'amant de la veuve" în articolul - "Romanul unui şmecher".

"La 12 ani, Dimitrie Cafanu, căruia toată lumea îi spune Mite - pasiunea românilor pentru diminutive nu se dezminte niciodată - este «un băiat mai dezvoltat decât cei de vârsta lui», lucru care o bucură pe maică-sa. Am putea bănui că mama lui Mite ar fi mai puţin fericită dacă ar afla de legătura dintre fiul ei şi văduva dascălului de la biserica Sfânta Vineri. Dar mama trece repede în planul al doilea, în penumbra în care Aldulescu îşi aruncă dintr-o mânuire de stilou unele personajele", scrie Le Monde.

Nu sunt uitaţi nici scriitorii români "clasici". Le Monde îi dedică, de asemenea, un articol lui Norman Manea, şi el invitat al Salonului de Carte de la Paris - "Carnaval roumain. «La Cinquième Impossibilité», de Norman Manea". Aici este analizat volumul lui Manea tradus în limba franceză, "A cincea imposibilitate: Eseuri despre exil şi limbă".

"Profund uman, eliberat, prin ironia sa, de tezele scorţoase, Manea a ştiut să transforme blocajul, afazia, Babel-ul - în concluzie imposibilitatea- în forţă creatoare; el a ştiut să trannsforme deşertul într-un drum ce îl traversează pe cel dintâi şi care nu ajunge la Pământul promis, din cauza opunerii unora", notează Le Monde.

Le Monde nu a lăsat nemarcat nici protestul românesc ce a avut loc joi, în deschiderea Salonului de Carte, când câţiva tineri artişti au apărut la Standul României purtând măşti cu chipurile autorilor care au refuzat să participe la Salon, pentru a nu îşi alătura numele cu cel al Institutului Cultural Român- Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu şi Neagu Djuvara.

Salonul de Carte de la Paris, una dintre cele mai mari manifestări literare internaţionale, se desfăşoară în perioada 22 - 25 martie.

Salonul Internaţional de Carte de la Paris are o medie de 180.000 de vizitatori pe ediţie. Salon du Livre reuneşte în fiecare an peste 1.000 de expozanţi din 40 de ţări, 30.000 de profesionişti ai pieţei editoriale internaţionale şi peste 2.000 de autori din toată lumea.

Bugetul ICR pentru Salonul Cărţii de la Paris se ridică la aproximativ 700.000 de euro, după cum spunea Andrei Marga, preşedintele Institutului, într-un interviu acordat MEDIAFAX în octombrie 2012.