Scandalul de la Opera Naţională se amplifică: Balerina Alina Cojocaru refuză să mai danseze

Anunţul balerinei vine să confirme sprijinul acesteia faţă de coregraful şi dansatorul Johan Kobborg care nu mai este director artistic al Operei Naţionale Bucureşti. Acest lucru s-a petrecut în urma deciziei luate de noul director interimar al ONB, dirijorul Tiberiu Soare care a explicat că balerinul şi coregraful Johan Kobborg, care figurase până marţi pe site-ul ONB ca director artistic al instituţiei, nu mai ocupă această poziţie, punctând că acesta deţinuse o titulatură incorectă din punct de vedere legal.

„Voi continua să dansez numai sub conducerea care a făcut posibilă existenţa acestui balet spre încântarea publicului nostru cu @KOBBORG drept liderul nostru!!” („I will be performing ONLY under the management that made this ballet happen for our audience to enjoy, with @KOBBORG as our leader!!”), a scris Alina Cojocaru pe Twitter.

Balerina Alina Cojocaru urma să danseze duminică, 10 aprilie, în spectacolul "Manon", de la ONB.

Aceasta şi-a motivat, miercuri seară, gestul de a nu mai dansa în spectacolul "Manon" într-un mesaj scris pe contul său de Twitter, precizând că că nu a fost contactată de noua conducere a Operei Naţionale.

Conducerea ONB a informat, miercuri, într-un comunicat de presă, că nu intenţionează să renunţe la serviciile lui Johan Kobborg.

Schimbarea ce a intervenit pe site-ul oficial al Operei Naţionale Bucureşti are la bază faptul că titulatura de „Director Artistic Balet” nu este prevăzută în schema instituţiei, Johan Kobborg figurând ca balerin angajat şi deţinând, conform unui contract de colaborare, şi unele atribuţii de coordonare în cadrul Departamentului Balet al Operei Naţionale Bucureşti, se mai arăta în acelaşi comunicat de presă al instituţiei.

Referitor la nemulţumirile balerinilor după decizia privită drept o retrogradare în funcţie a lui Johan Kobborg, directorul Operei Naţionale a declarat că a discutat cu aceştia şi a lămurit situaţia:

„Asta este cu totul altceva, este o chestiune internă, am fost, m-am întâlnit cu ei, am vorbit, le-am răspuns la toate întrebările, caut sa acţionez în principiul celei mai depline transparenţe. Evident că am fost şi s-a dovedit în urma discuţiei că orice presiune era, de fapt, fals creată de către anumiţi oameni care aveau interese să agite puţin spiritele. Lucrurile astea evident au trebuit demontate, ca în cazul fiecărui colectiv, zvonurile pot să facă foarte mult rău. Tocmai de aia am şi vrut să mă întâlnesc cu ei faţă în faţă, am fost în sala de balet şi am stat de vorbă cu ei peste o oră, explicându-le situaţia din punct de vedere legal şi al regulilor după care funcţionează ONB. Avem un regulament de organizare şi funcţionare şi nişte legi, aşa funcţionăm noi ca instituţie publică.”

Pe de altă parte, dansatorul şi coregraful Johan Kobborg reacţionase, marţi, cu privire la îndepărtarea sa din postul pe care îl ocupa exprimând pe pagina de socializare Facebook:„Cu inima grea, am aflat că numele meu a fost şters ca director artistic al companiei ONB. Nu simt nimic altceva decât dragoste pentru dansatori. Voi visa la o zi în care să mă întorc şi să termin ceea ce noi am început. Îmi pare rău, dansatori, că nu am reuşit să v-o spun personal. Fiţi puternici, voi toţi cei frumoşi“.

Kobborg a revenit joi cu un mesaj postat pe contul său de pe reţeaua de socializare Facebook anunţând că nu va ceda în lupta cu actuala conducere a ONB: „Viaţa nu înseamnă hârtii, ci adevăruri. În decembrie 2013, am acceptat această responsabilitate pentru că m-am îndrăgostit de acest loc. M-am îndrăgostit de entuziasmul, de dorinţa aproape tangibilă, o dorinţă capabilă să mute munţii din loc şi să înfăptuiască lucruri bune pentru această ţară. Nicio barieră, cerul era limita în acest demers inspirat, artistic şi creativ. ONB a avut un start minunat, cunosc atât de mulţi oameni care s-au îndrăgostit de energia acestui loc. ONB era unică. Un caz curios de libertate artistică, nealterată de forţe din afară. Autentic pentru sine însuşi şi autentic pentru noi. În ciuda a ceea ce scriu ziarele, am avut responsabilitatea, singura responsabilitate ca tot ceea ce reprezentam pe scenă şi munca aflată în spatele ei să fie adus publicului. Am fost responsabil şi încă sunt pentru viitorul dansatorilor, pentru viitorul baletului în România. Ca să fie clar, intervenţia mea nu este legată de veche poziţie de conducere. Nu îmi pasă deloc de aceasta. Am fost întotdeauna JK pentru oamenii mei. Am învăţat de la voi, oameni ai acestei ţări să iau atitudine şi să rămân ferm pe poziţie. Şi voi face acest lucru în continuare în faţa a ceea ce ştiu că va reprezenta o întoarcere în trecut, când această companie era condusă de teamă şi teroare şi când toat ceea ce era bun şi adevărat în ea lipsea. Ştiu faptul că actuala conducere va face fix acest lucru. Pot suporta umilirea mea publică, dar nu îi pot privi distrugând credinţa atâtor oameni frumoşi. Nu aş fi luat poziţie dacă aveam cea mai mică dovadă că actuala conducere va proteja ceea ce am obţinut. Aşa că intenţionez să fac tocmai asta: Să rămân fidel mie şi fidel vouă! Vă iubesc pentru tot sprijinul vostru!”

Alina Cojocaru, născută la Bucureşti, a studiat la Kiev timp de şapte ani, perfecţionându-se apoi, din 1997, la Şcoala Regală de Balet din Londra, în urma câştigării unei burse în cadrul Concursului Internaţional de Balet de la Laussane. A dansat în Compania de Balet din Kiev, apoi la Londra, în 1999, fiind promovată ca prim-balerină. După succesul repurtat în "Giselle", ea a devenit solist principal (2001) al Companiei Regale de Balet de la Covent Garden.

În 2002, Alina Cojocaru a apărut pentru prima oară pe scena românească, interpretând, alături de ansamblul Operei Naţionale Bucureşti, rolul titular din "Giselle". A revenit, în anul următor, pentru a dansa, alături de Johan Kobborg, la Gala de Balet din Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu". Ea a primit şi distincţia Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler.

Alina Cojocaru a fost desemnată, în 2004, cea mai bună balerină la festivalul Monaco Dance Forum, şi la gala premiilor Nijinsky, distincţie acordată o dată la doi ani. În 2009, evoluţia balerinei Alina Cojocaru în spectacolul "Giselle" din 2001, de la Royal Opera House din Londra, s-a clasat pe locul al zecelea în topul celor mai bune dansuri ale deceniului. Totodată, Alina Cojocaru s-a numărat printre cele patru laureate ale premiului pentru "Balerina deceniului", decernat în 2010 cu ocazia unei prestigioase gale internaţionale - "Stars of the 21st Century" -, care a fost organizată la Moscova. În afară de Alina Cojocaru, atunci au mai fost premiate Lucia Lacarra, din Spania, şi Svetlana Lunkina şi Diana Vishneva, din Rusia.

Johan Kobborg s-a născut la Copenhaga. S-a pregătit la Academia de Balet Funen din Odense (Danemarca), iar, în 1988, la vârsta de 16 ani, a intrat la Şcoala de Balet Regală Daneză. S-a alăturat Baletului Regal Danez în anul 1989, a devenit solist în 1991 şi prim-solist în 1994. După 11 ani, timp în care a dansat aproape toate rolurile masculine importante la compania daneză, Johan Kobborg s-a alăturat ca prim-solist Baletului Regal din Londra, în septembrie 1999.

Citeşte şi: Tiberiu Soare dezvăluie de ce Johan Kobborg nu mai este directorul artistic la Opera Naţională

În ultimii ani, Johan Kobborg s-a remarcat în paralel şi în calitate de coregraf, lucrările sale fiind prezentate de Baletul Regal din Londra, Baletul Teatrului Balşoi din Moscova, Baletul Regal din Noua Zeelandă etc.

În 2005, Kobborg a pus în scenă spectacolul "La Sylphide" pentru Baletul Regal din Londra. Producţia s-a bucurat de un imens succes şi a fost reluată adesea la Londra, inclusiv pentru deschiderea stagiunii 2006/ 2007. A pus în scenă "La Sylphide" şi la Teatrul Balşoi, spectacol transmis TV în întreaga lume în septembrie 2012. În 2015, Johan Kobborg va repune în scenă "La Sylphide" pentru Baletul Naţional din Canada. Versiunea lui Kobborg a fost preluată şi de Baletul Lituanian, de Baletul din Zürich şi de Baletul Kobayashi din Japonia.

Succesul baletului "La Sylphide", o adaptare după coregrafia lui August Bournonville, a făcut ca Baletul Regal din Londra să-i comande lui Johan Kobborg o lucrare originală, "Les Lutins", în 2009. În noiembrie 2012, Johan Kobborg şi Ethan Stiefel au realizat o nouă montare a baletului "Giselle", de Adolphe Charles Adam, la Baletul Regal din Noua Zeelandă, iar versiunea a fost filmată pentru a fi transmisă în cinematografe în stagiunea 2013-2014. În 2011, Kobborg a creat spectacolul "Alumnus" pentru Baletul Regal Danez, balet prezentat în turneu şi în SUA. De asemenea, a realizat o nouă versiune a baletului "Romeo şi Julieta", de Serghei Prokofiev, care va avea premiera în octombrie 2014, la Baletul din Novosibirsk (Rusia).

Johan Kobborg a fost director artistic şi producător al proiectului "Vis" al Alinei Cojocaru, desfăşurat în luna feburarie 2012, la Tokyo. Programul a fost reluat în anul 2014.

Kobborg a părăsit Baletul Regal din Londra anul acesta, pentru a se dedica unei cariere de coregraf, dar continuându-şi activitatea de balerin ca liber-profesionist.

Alina Cojocaru şi Johan Kobborg au o relaţie de mai mulţi ani şi s-au logodit în 2011.