Scriitorul Haralamb Zincă a fost înmormântat

Slujba de înmormântare a fost oficiată după ora 12.00 la capela Cimitirului Evreiesc din zona Eroii Revoluţiei din Bucureşti. Cei doi cantori, Iosif Adler şi Ghidu Bruckmeyer, au vorbit despre răposat şi s-au rugat şi pentru familia pe care a lăsat-o în urmă, slujba fiind oficiată atât în iudaică, cât şi în română.

Printre cele circa 50 de persoane prezente la înmormântare, s-au aflat scriitorii Dorel Dorian, George Chirilă şi Ion Ochinciuc, care au luat cuvântul pentru a vorbi despre prietenul lor Haralamb Zincă, precum şi Irina Cajal Marin, directorul de imagine al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Rudele şi prietenii au depus flori pe mormântul lui Haralamb Zincă, iar familia regizorului Radu Mihăileanu a trimis o coroană.

"S-a stins un om deosebit, prea puţin cunoscut pentru meritele lui şi cu prea puţini dintre sutele de mii de cititori ai săi de faţă", a luat cuvântul Dorel Dorian, care a evocat modul în care l-a cunoscut pe Haralamb Zincă la Bucureşti. Dorian a vorbit despre plecarea lui Haralamb Zincă pe front şi despre dorinţa acestuia ca, astfel, să-şi răzbune fratele decedat de tuberculoză. El a mai făcut trimitere şi la activităţile derulate de Zincă pentru a-şi putea susţine traiul, care au inclus şi munci extrem de grele, pe şantier.

Potrivit declaraţiilor făcute de Dorel Dorian, Haralamb Zincă a absolvit Şcoala de Literatură "Mihai Eminescu", pe care a terminat-o în 1951, cu Diplomă de Excelenţă, şi a fost, ulterior, secretar general al Gazetei Literare.

Scriitorul a mai povestit despre cărţile publicate de cel dispărut. El a amintit romanul "Ora H", despre care chiar Zincă spunea că "este o carte în care nu minte despre 23 august" şi care era distrusă de regimul aflat la putere deoarece avea un foarte mare succes la public şi din cauza subiectului abordat.

Astfel, potrivit lui Dorian, Zincă spunea, la momentul respectiv, că "trebuie să muncim cât mai suntem lăsaţi să muncim", având şi o serie de principii călăuzitoare în viaţă, între care primul era "să îndrăzneşti să fii curajos".

Despre Haralamb Zincă a mai vorbit şi poetul George Chirilă, care a prezentat un omagiu din partea Uniunii Scriitorilor şi a spus că marele dispărut era "un suflet nobil", care a avut o viaţă extrem de agitată şi a luptat pe mai muilte fronturi pentru a izbândi.

"Avea incontestabil o inimă de aur", a spus şi scriitorul Ion Ochinciuc, precizând că, între el şi Haralamb Zincă a fost o relaţie de prietenie specială şi că nu au concurat niciodată, deşi cărţile lor "se aflau pe aceleaşi rafturi din librării".

El a ţinut să sublinieze şi calităţile cele mai remarcabile ale lui Zincă şi anume faptul că acesta era un om "respectuos, înţelegător, de o rară delicateţe sufletească".

Calităţile lui Haralamb Zincă au fost apreciate şi de Nicolae Manolescu, critic literar şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (USR), şi de Horia Gârbea, directorul de imagine al USR.

Astfel, Nicolae Manolescu a declarat pentru MEDIAFAX că volumele lui Haralamb Zincă, care povestesc istoria zilei de 23 august 1944, atât prin prisma documentelor cât şi prin prisma observaţiei directe, "râmân unii din martorii cei mai credibili ai unor evenimente de care s-au legat, mai târziu, diferite legende şi basme". Criticul literar a menţionat că respectivele romane au fost publicate relativ târziu, în anii '70-'80, dar acestea sunt un adevărat obiect de studiu pentru cei care vor să afle adevărul despre sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

La rândul său, contactat de MEDIAFAX, Horia Gârbea, directorul de imagine al USR, a declarat că romanele lui Zincă au fost best seller-uri, cu toate că aveau tentă politică, anchetatorii din poveştile acestuia fiind miliţieni sau securişti. Gârbea l-a descris pe scriitor drept o persoană foarte retrasă, remarcând faptul că deşi "am fost coleg cu el la Uniunea Scriitorilor, (...) nu l-am văzut niciodată"

"Deşi cu tentă politică, cu poliţişti şi securişti, romanele sale au avut un mare succes, unele fiind ecranizate", a declarat Horia Gârbea, care a menţionat că autorul a debutat în literatură în 1951, a lucrat în numeroase redacţii de ziar şi a fost secretar general de redacţie al Gazetei Literare, care avea să devină apoi România Literară.

Gârbea a mai adăugat că, retras din fire, Haralamb Zincă era bolnav de foarte multă vreme.

Haralamb Zincă, pe numele său real Hary Isac Zilberman, a încetat din viaţă de Crăciun, la vârsta de 85 de ani, după ce, de-a lungul carierei sale scriitoriceşti, a îmbogăţit literatura română cu numeroase romane poliţiste şi de spionaj.

Hary Isac Zilberman s-a născut pe 4 iulie 1923, la Roman. El s-a impus în literatura română ca un adevărat clasic al literaturii poliţiste, fiind autorul a peste 50 de cărţi poliţiste şi de spionaj, dar şi a unor cărţi-document.

Haralamb Zincă a primit, în 1971, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi, în 1976, Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

Prin intermediul romanelor sale poliţiste şi de spionaj, scriitorul a surprins şi captivat generaţii întregi de cititori. Prin felul lor de a fi şi de a acţiona, eroii lui Haralamb Zincă sunt comparabili cu cei din romanele Agathei Christie.

Printre romanele scrise de Zincă se numără: "Moartea vine pe banda de magnetofon" (1947), "Şi a fost ora H" (1971, premiată cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), "Dragul meu Sherlock Holmes" (1977), "Ultima noapte de război, prima zi de pace" (1985), "Noaptea cea mai lungă" (1986), "Marea confruntare" (1987), "Fiecare om cu clepsidra lui" (1988), "Revelion '45" (1989), "Spion prin arhive secrete" (1993) şi "Moarta mirosea a Christian Dior" (1997).

Fiul scriitorului, Andrei Zincă, locuieşte în Statele Unite şi este regizor. El a regizat şi serialul "La Urgenţă", difuzat de TVR.