Scriitorul Ioan Cristescu este noul director al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Capitală

În urma desfăşurării concursului de management la Muzeul Naţional al Literaturii Române, organizat conform DPG nr. 1107/ 2013 şi Anunţului public nr. 157/ 14.01.2014, noul director al instituţiei este Ioan Cristescu, care a obţinut nota 8,52.

Ioan Cristescu îşi va prelua mandatul de director general al MNLR pe 4 martie, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii instituţiei.

Înainte de câştigarea concursului de management de către Ioan Cristescu, din 2009, director general interimar al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Capitală a fost criticul şi istoricul literar Lucian Chişu.

Ioan Cristescu este conferenţiar doctor la Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion din Capitală, specializat în istoria teatrului universal.

De asemenea, este fondator al editurii Tracus Arte şi coordonator al mai multor proiecte de anvergură culturală, potrivit site-ului operascrisa.ro. Astfel, el este coordonator al "Serilor de poezie şi muzică ale MNLR" - lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică - 60 de ediţii, director al Festivalului anual de jazz "Jazzy Spring" - Bucureşti (3 ediţii - împreună cu Mircea Tiberian), realizatorul proiectului "10 ani de la vizita papei Ioan Paul al II-lea în România" - expoziţie vernisată în 15 oraşe din România, realizatorul proiectului "Comedia românească" - momente şi schiţe, coproducător al Maratonului de poezie şi jazz, ediţiile 2009, 2010, 2011, 2012.

Ioan Cristescu a debutat editorial cu volumul "Dramaturgia lui Radu Stanca", la editura Muzeului Literaturii Române, în 2011.

Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.

Înfiinţarea Muzeului Literaturii Române i se datorează lui Mihai Eminescu, poetul punându-şi sigiliul pe "destinul" viitoarei instituţii chiar în anul centenarului naşterii sale. Pe 1 iunie 1957 se înfiinţează Muzeul Literaturii Române, sub conducerea lui Dumitru Panaitescu Perpessicius. Muzeul a funcţionat pentru o vreme chiar în sediul Uniunii Scriitorilor, din Şoseaua Kisellef nr. 10. Sprijinit de câteva dintre personalităţile literare ale timpului, cu "trecere" la autorităţi, Perpessicius a continuat activitatea de îmbogăţire a patrimoniului literar. Primelor colecţii li s-au adăugat altele, cuprinzând la rândul lor valoroase manuscrise, cărţi rare, acte, corespondenţă, obiecte, fotografii, tablouri, sculpturi, piese de patrimoniu literar.

Din anul 1967, muzeul funcţionează într-un sediu nou, pe Bulevardul Dacia din Capitală. Un rol decisiv în acest stadiu l-a avut Tudor Arghezi, a cărui intervenţie energică la autorităţile de partid a avut efectul scontat. Astfel, după Eminescu, un alt mare scriitor român îşi imprimă efigia numelui pe destinul acestei instituţii. Clădirea cunoscută sub denumirea de Casa Kretzulescu este una dintre puţinele construcţii în stil arhitectural neoclasic din Bucureşti. După cel de-Al Doilea Război Mondial, aici a funcţionat Muzeul Româno-Rus, iar, după desfiinţarea acestuia, a revenit Muzeului Literaturii Române. După 1990, clădirea a fost integral consolidată, renovată şi restaurată, conform planurilor arhitecturale originale.

În anul 1997, muzeul a obţinut rangul de instituţie de importanţă naţională.

La conducerea instituţiei s-au aflat, printre alţii, istoricul literar Alexandru Oprea şi istoricul literar şi publicistul Nicolae Ciobanu. Muzeul Literaturii Române a mai fost condus, pentru perioade scurte, între 1984 - 1985, de Adriana Daia, şeful laboratorului de conservare, iar, între 1987 - 1989, de profesorul Pavel Pereş. După Revoluţia din 1989, la conducerea muzeului s-au aflat, pentru scurtă vreme scriitorul dizident Dan Petrescu şi Petru Creţia, eminescolog şi filosof. Din 1991 şi până în 2007, muzeul a fost condus de criticul şi editorul Dan Alexandru Condeescu.

După 2007, la cârma instituţiei s-au aflat, pentru perioade scurte, Elena Flueraşu (2007), şeful secţiei Arhivă - Cercetare, şi publicistul Radu Călin Cristea (2008 - 2009).