Video Scriitorul Stelian Tănase: Nu am fost instruiţi să ne confruntăm cu o mare epidemie / E o experienţă fabuloasă din care toată lumea va învăţa câte ceva

Scriitorul Stelian Tănase remarcă importanţa carantinei ca experienţă trăită în acelaşi timp de mai multe popoare: ”Cred că toţi suntem în faţa unei experienţe inedite, această carantină la care suntem supuşi popoare întregi. Situaţia nu este numai în România cum îşi imaginează mulţi, că suntem urgisiţi şi pedepsiţi de soartă. Multe societăţi au luat această măsură pentru a preveni un dezastru şi mai mare”.

În ceea ce priveşte impactul pe care îl are izolarea asupra noastră, scriitorul simte nevoia să nuanţeze: ”Cred că sunt două discuţii aici. Prima discuţie este pe plan personal. Fiecare suportă într-un fel singurătatea. Mai sunt şi condiţii obiective. Una e să ai două camere, să ai doi copii, nevastă, poate încă o rubedenie în casă, probleme cu căldura, lumina, şi alta este să ai o casă mai mare şi eventual cu o grădină în care poţi să ieşi puţin la aer. Cred că gradul de suportabilitate diferă foarte mult din cauza condiţiilor specifice. Dacă mă întrebaţi pe mine, eu suport bine singurătatea şi izolarea. N-am ieşit de o lună din casă şi nu simt niciun fel de presiune. Nu mă simt nici înfricoşat, nu sunt nici angoasat, de această izolare, nu simt nevoia să ies din casă. Dar asta vine din faptul că, fiind scriitor, toată viaţa am trăit în felul ăsta, într-o recluziune, într-o încăpere în care n-a avut acces nimeni şi am stat atâţia şi atâţia ani ca să scriu atâtea şi atâtea cărţi”.

„Oamenii care sunt învăţaţi să ducă o viaţă activă, să fie dinamici, să fie într-o maşină alergând într-o direcţie sau alta, cred că au într-adevăr o problemă”, spune scriitorul.

„Este o experienţă fabuloasă, o experienţă din care toată lumea va învăţa câte ceva, o experienţă la care unii rezistă mai bine, alţii mai puţin bine. Îmi imaginez că destui vor ajunge şi pe la clinici psihiatrice, vor consulta psihiatri. Alţii vor ajunge la divorţ, vor avea certuri în casă pentru că presiunea este cu atât mai mare cu cât pandemia se lungeşte. Mă gândesc, de pildă că dacă mai ţine până la toamnă, va fi fiecare zi mai greu de suportat. Deocamdată mă simt bine, sunt într-o stare bună, scriu, citesc, ascult muzică, văd filme. Nu am o problemă. Şi mă joc cu pisicile mele cu care mai trec timpul. Nu-i aşa, Muţu? Muţu e aici, lângă noi, la filmare. E foarte vigilent. Cred că fiecare va trece diferit prin această experienţă”, adaugă Stelian Tănase.

Lumea după pandemie

”Nu cred că lumea, după pandemie, după această nenorocire care ne-a lovit, va fi la fel cu cea dinainte. Cred că lumea va fi altfel. Cred că ne vom limpezi puţin relaţiile dintre oameni. Cred că societăţile, şi dacă vor, şi dacă nu vor, îşi vor reanaliza situaţiile, vor lua măsuri pentru a se proteja mai bine. Cred că şi relaţiile dintre oameni se vor modifica foarte mult. Pe de altă parte sunt sceptic pentru că mie ceva îmi spune, experienţa, că oamenii nu învaţă din trecut. Degeaba li se întâmplă tot felul de lucruri, că nu tragem concluziile pe care trebuie să le tragem şi facem tot ce ştim noi să facem. Aşa încât n-aş putea să spun exact cum vor evolua lucrurile dar va fi altă lume. Asta cred eu. Ne vom privi diferit unii pe alţii. Gândiţi-vă doar ce filosofie vom avea vizavi de strângerile de mână. Sau de pupatul mâinilor la cucoane. Şi de modul de a ne îmbrăţişa, de a ne pupa atunci când ne vedem. Cred că gesturile astea de prietenie, de afecţiune, vor dispărea, pur şi simplu. Cred, pe de altă parte, că vom fi mai atenţi la corpul nostru, la primejdiile care ne aşteaptă, la tot felul de boli, viruşi, epidemii care pot să ne lovească. Cred că vom fi puţin mai rezervaţi vizavi de soarta noastră. Poate că vom fi puţin mai sceptici, mai puţin dispuşi la zeflemele şi băşcălii, la care noi, românii, suntem, trebuie să recunoaştem şi avem talent la asta. Va fi o lume ceva mai sobră şi mai puţin înclinată spre risipă. Şi mă refer şi la cea materială şi la cea sufletească. Vom scruta mai atent decât până acum. Vom deveni, probabil şi ceva mai familişti, mai atenţi la partenerii noştri, la copii, la părinţii noştri, cei care îi mai au. Va fi o lume ceva mai sobră decât cea de astăzi”, remarcă Stelian Tănase.

Educaţia şi instituţiile care trebuie să fie transformate

Scriitorul consideră că educaţia poate juca un rol important în viitor, dar principala problemă cu care se confruntă ţine de faptul că evenimente de tipul unei epidemii de o asemenea amploare apar foarte rar: ”sistemul de educaţie a şi generat într-un fel această situaţie pentru că nu am fost pregătiţi pentru asemenea nenorocire care ne-a lovit. Nu s-a predat nicăieri în şcoli ce facem în cazul unei mari epidemii. Şi nu cred că generaţia de astăzi, care iese din şcoli, să fi primit o instrucţie în legătură cu acest lucru. Cred că nici instituţiile nu ştiau ce au de făcut. Şi e normal. O asemenea situaţie se întâmplă odată la un secol. În secolul trecut a fost în 1918, gripa spaniolă, când s-a încheiat Primul Război Mondial. A fost devastatoare. Pornită din Statele Unite, a omorât milioane de oameni. O dată într-un secol se întâmplă aşa ceva aşa că nu cred că şcolile, generaţiile se pregătesc pentru a înfrunta o asemenea gravă situaţie, care ne depăşeşte de fapt pe toţi. Şi nu numai fizic, uman, oamenii, şcolile, toate instituţiile care ţin de siguranţa publică, spitalele, funcţia de prevenire pe care ar trebui să o aibă sistemul sanitar. Nu văd în ce măsură educaţia se va schimba, deşi ar trebui să fie pe o agendă publică, printre primele instituţii care ar trebui să sufere transformări”.  

Stelian Tănase este scriitor, eseist, istoric, politolog, publicist, scenarist, regizor, realizator de televiziune şi analist politic român. S-a născut în 1952 la Bucuresti. Este doctor în sociologie politică şi predă ştiinte politice la Universitatea Bucureşti. A debutat ca romancier în 1982 cu ”Luxul melancoliei” (Cartea Românească, reeditat 1993). Între 1983 şi 1989 i s-a interzis publicarea altor două romane.

Stelian Tănase a lansat în luna martie volumul ”Sunt un copil al Războiului Rece”, a apărut în colecţia Istorie Autori Români, a editurii Corint.