Şeful MNIT: Patrimoniul şi personalul muzeului sunt în pericol, sunt probleme la structura clădirii

Piso a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că mai mulţi specialişti s-au arătat "îngrijoraţi de siguranţa clădirii" şi au precizat că se impune o expertiză generală a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Problemele de structură sunt cele care ne îngrijorează cel mai mult. Acestea s-au agravat în ultimele luni şi nu ştim dacă au legătură cu umezeala din subsoluri sau cu amplasarea, odată cu noul acoperiş, a unor planşee de beton. Specialiştii pe care i-am consultat s-au arătat foarte îngrijoraţi de siguranţa clădirii şi ne vor ajuta să cerem fonduri pentru o expertiză generală. Ne-au spus că până acum ne-a salvat grosimea zidurilor. Dacă ar trebui făcute subzidiri, reabilitarea structurii clădirii va dura foarte mult. Până atunci, atât patrimoniul muzeului, cât şi personalul său se află în pericol", a spus Ioan Piso.

Potrivit acestuia, specialiştii respectivi - şeful Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) - Filiala Cluj, Szabolcs Guttman, şi un profesor universitar de la Universitatea Tehnică - "au fost îngroziţi de ceea ce au văzut".

"Riscuri există pentru siguranţa clădirii. Vreau să trag un semnal de alarmă asupra situaţiei. Până nu se fac toate studiile de rezistenţă, muzeul nu mai poate organiza nicio expoziţie. În cazul unor lucrări de subzidire, de consolidare a fundaţiei, va trebui să evacuăm total clădirea", a spus directorul MNIT.

Piso a precizat că situaţiile cele mai grave sunt un arc de boltă care s-a frânt în camerele de tezaur şi mai multe crăpături care au apărut în sala care adăposteşte lapidariul medieval.

Directorul MNIT a subliniat că actualul imobil în care funcţionează muzeul este "nepotrivit" unei astfel de instituţii şi a cerut Ministerului Culturii şi autorităţilor locale mutarea expoziţiilor într-o clădire reprezentativă, cum ar fi cea a vechii Primării a municipiului Cluj-Napoca.

Ioan Piso a reclamat şi tergiversarea soluţionării problemei amenajării unor spaţii de expoziţii în cadrul actualei clădiri, pentru care s-a încheiat în anul 2009 un contract de către fosta conducere a muzeului cu o firmă din Bucureşti, contra sumei de 13 milioane de euro.

"Firma Artex a primit 1,7 milioane de euro din cele 13 milioane de euro, dar nu ştiu pentru ce. Singurul rezultat palpabil este un fel de album de 105 pagini, prost făcut şi cuprinzând piese virtuale şi nu piese ale muzeului. A fost un contract oneros. Cu 13 milioane de euro se demola de trei ori clădirea muzeului şi se făceau trei clădiri noi", a menţionat Ioan Piso.

El a afirmat că ar putea cere rezilierea contractului pentru a încerca ulterior recuperarea celor 1,7 milioane de euro prin instanţă.

Clădirea Muzeului datează din secolul al XIX-lea şi la ea nu au mai fost făcute reparaţii de peste 30 de ani.