Sfântul Nicolae-episcop creştin, patron al marinarilor şi al negustorilor, sfântul care dăruieşte

Biografie

Arhiepiscopul din Mira, cinstit de toată creştinătatea, Sfântul Nicolae apare ca o figură proeminentă, fiind ocrotitorul marinarilor, pescarilor, farmaciştilor, parfumierilor, dogarilor, copiilor, fetelor care urmează să se căsătorească, şcolarilor, avocaţilor şi al celor care suferă nedreptăţit la judecată. Tot el îi protejează pe cei care fac comerţ pe mare, motiv pentru care chipul său a fost aşezat, de exemplu, pe stema Camerei de Comerţ din Bari, Italia.A fost un om de o înaltă cultură teologică, o autoritate în domeniu şi cu un profil moral model. Din acest motiv, adesea este pus alături de apostoli. Personalitatea sa cumulează trei elemente principale: ascetismul sirian, nobleţea romană şi inteligenţa greacă. Pentru marea sa bunătate a fost ales arhiereu, iar pentru dreaptă credinţă a fost prins şi întemniţat împreună cu alţi creştini, primind de la Dumnezeu darul facerii de minuni.

A trăit la sfârşitul secolului al III-lea - începutul secolului al IV-lea. S-a născut într-o familie bogată, în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi. Încă din copilărie a dovedit credinţă excepţională, iar în timpul tinereţii s-a remarcat prin purtare aleasă, post, discernământ şi viaţă duhovnicească intensă. A studiat la cele mai bune şcoli, unde s-a remarcat prin inteligenţă, iar în bisericile în care intra, uimea pe toţi prin blândeţe şi nobleţe sufletească. Întrucât unchiul său era episcop la Patara, Nicolae a stat o vreme la mănăstirea de acolo, unde a devenit preot.

Sfântul Nicolae a făcut minuni chiar din timpul vieţii sale. În timpul călătoriei spre Ţara Sfântă, o furtună puternică i-a speriat pe cei din corabie, dar Nicolae i-a îndemnat pe toţi să se roage lui Dumnezeu, iar furtuna s-a oprit. Tot atunci, Sfântul Nicolae a înviat un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase. De asemenea, în Alexandria, Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi demonizaţi.El a salvat cetatea Mira din Lichia de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă grâul acolo.Este cunoscut pentru fapta sa legată de un bărbat care fusese, probabil, bogat, dar care ajunsese într-o situaţie economică delicată şi care avea trei fete pe care voia să le ofere spre desfrânare. Se spune că, ori de câte ori gândul acesta îi revenea omului respectiv, Sfântul Nicolae, episcopul locului, arunca, în taină, o pungă cu galbeni în curtea lui, astfel încât să aibă cu ce să trăiască şi să nu dea fetele spre pierzanie.De asemenea, în vremea împăratului Constantin, trei tineri guvernatori locali au fost acuzaţi pe nedrept de complot împotriva împăratului. Au fost închişi şi urmau să fie decapitaţi. Dar, seara, Sfântul Nicolae i-a apărut în vis împăratului, spunându-i că sunt nevinovaţi. Înspăimântat de această viziune, împăratul i-a eliberat.Datorită minunilor pe care le-a făcut, Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate şi al celor acuzaţi pe nedrept. Sfântul Nicolae este serbat atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-catolică, pe 6 decembrie.Moaştele Sfântului Nicolae sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia, într-o criptă din care izvorăşte un lichid incolor, numit "Mana/ Santa Mana". Potrivit tradiţiei, episcopul acestei eparhii amestecă acest lichid cu apă, îl binecuvântează şi îl împarte credincioşilor.La biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, la kilometrul zero, se află o parte din moaştele Sfântului Nicolae. Totodată, multe lăcaşuri de cult poartă numele Sfântului Nicolae.

Tradiţii şi obiceiuri

Sfântul Nicolae este considerat ocrotitor al tuturor celor nedreptăţiţi, dar şi al copiilor sau al fetelor care se apropie de măritiş. Episcopul Myrelor, localitate din Asia Mică, este cinstit atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-catolică, pe 6 decembrie.

Generozitatea sfântului este considerată a fi sursa obiceiurilor de a da cadouri în această zi. Copiii primesc un cadou în ghetuţele lăsate la geam în dimineaţa zilei de Sfântul Nicolae, cadoul primit fiind unul ”de la Moş Nicolae”.Sfântul Nicolae era renumit pe vremea când era episcop pentru deosebita sa cultură teologică şi pentru stilul de viaţă exemplar. Apărător al ortodoxiei, Nicolae a fost întemniţat de asupritorii creştinătăţii, iar drept răsplată pentru credinţa sa de nestrămutat, Dumnezeu l-a înzestrat cu harul săvârşirii de minuni.Plasat în cronologia istorică între finalulul secolului al III-lea şi începutul celui de-al IV-lea, Sfântul Nicolae a venit pe lume în localitatea Patara, situată în partea asiatică a Turciei de astăzi. Provenind dintr-o familie înstărită, Nicolae a avut parte de cea mai bună educaţie posibilă şi s-a făcut remarcat atât prin deosebitele calităţi intelectuale, cât şi prin valorile morale de care a dat dovadă constant. Credinţa i-a fost puternic înrădăcinată în inimă încă din primii ani de viaţă, motiv pentru care a şi devenit preot la mănăstirea din Patara, unde unchiul său era episcop.

Credincioşii respectă de Sfântul Nicolae o serie de obiceiuri şi tradiţii, atât religioase cât şi transmise din bătrâni pe cale orală.În Ajun, copiii, precum şi unii adulţi, îşi pun ghetuţele lustruite în dreptul uşii pentru ca Moş Nicolae să le umple cu daruri sau, dimpotrivă, să le lase o nuieluşă în cazul în care nu au fost cuminţi de-a lungul anului. Tradiţia datează din vechime, când în mănăstiri se agăţau şosete pline cu scrisori pentru sfânt.Pentru comunităţile tradiţionale, 6 decembrie este considerată prima zi de iarnă şi, dacă ninge, se spune că Moş Nicolae îşi scutură barba. Conform credinţei populare, în această noapte sfântă cerurile se deschid pentru muritori, care l-ar putea zări pentru o clipă pe Sfantul Nicolae, aşezat în dreapta Domnului.Tot în această zi se pun în apă crenguţe de măr, pentru ca acestea să înflorească, dovedind iertarea tuturor greşelilor, iar fetele încep pregătirile pentru Crăciun. Ele fac plăcinte, în timp ce băieţii se adună în cete şi fac repetiţii pentru plecarea cu colindul.În spiritul acestei zile de sărbătoare, de Moş Nicolae sunt oferite cadouri copiilor şi săracilor, fiind o zi a carităţii pentru majoritatea creştinilor. 

Onomastică 

Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Necolina - 1; Necolita/Necoliţa - 1; Neculina - 2.252; Neculita/Neculiţa - 178; Nica - 455; Nichi - 18; Nicola - 4.226; Nicolaita/Nicolaiţa/Nicolăiţa - 4; Nicole - 12.581; Nicoletta - 539; Nicolina - 2.373; Nicolita/Nicoliţa - 5.721; Nicoll - 148; Niculaita/Niculaiţa/Niculăiţa - 1; Niculeana - 10; Niculia - 24; Niculina - 43.759; Niculita/Niculiţa - 556; Nicuta/Nicuţa - 1.358; Nika - 37; Niki - 47; Nikki - 5; Nikky - 4; Niko - 4; Nikola - 86; Nikole - 208; Nikolet - 29; Nikoleta - 138; Nikolett - 814: Nikoletta - 540; Nikolette - 14; Nikoll - 23; Nikolle - 43; Niky - 9.

Românii care îşi sărbătoresc azi onomasctica. Este vorba despre 509.294 de bărbaţi şi 294.732 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.Se mai întâlnesc următoarele derivate: Culae - 5; Lae - 17; Laie - 9; Nae - 198; Necula - 59; Neculai - 42.730; Nic - 27; Nicholas - 10.834; Nicholaus - 7; Nick - 94; Nicoara/Nicoară - 466; Nicola - 1.332; Nicolaie - 10.915; Nicolaita/Nicolaiţă/Nicolăiţă - 2; Nicolas - 43.090; Nicolaus - 85; Nicu - 24.158; Nicula - 14; Niculae - 21.862; Niculai - 3.218; Niculaie - 1.716; Niculaita/Niculaiţă/Niculăiţă - 9; Nicusor/Nicuşor - 45.464; Nik - 33; Nike - 4; Niklas - 44; Nikola - 197; Nikos - 125; Năiţă - 25.