Şi împăraţii se luptau cu campania de vaccinare. O scrisoare din 1787 a Ecaterinei cea Mare care îndeamnă la imunizarea în masă s-a vândut la licitaţie

  • O scrisoare a împărătesei Ecaterina cea Mare care susţine imunizarea în masă împotriva variolei a fost vândută la licitaţie miercuri, la Londra.
  • Scrisoarea a fost vândută la casa de licitaţii a lui MacDougall împreună cu un portret al împărătesei pictat de Dmitri Levitsky pentru un preţ total de 951.000 lire(1,3 milioane de dolari).
Urmărește
1151 afișări
Imaginea articolului Şi împăraţii se luptau cu campania de vaccinare. O scrisoare din 1787 a Ecaterinei cea Mare care îndeamnă la imunizarea în masă s-a vândut la licitaţie

Sursa Foto-Flickr

O scrisoare a  împărătesei Ecaterina cea Mare  care susţine imunizarea în masă împotriva variolei  a fost  vândută la licitaţie miercuri, la Londra, după cum relatează Washington Post.
 
Scrisoarea este datată 20 aprilie 1787 şi este adresată unui ofiţer al armatei ruse şi guvernator general al Rusiei Mici, Piotr Aleksandrovich Rumiantsev, care era cunoscut drept contele Zadunaysky.
 
În scrisoare, împărăteasa rusă îi cere   guvernatorului general  să facă din imunizarea publicului o prioritate.
 
Scrisoarea a fost  vândută la casa de licitaţii a lui MacDougall împreună cu un portret al împărătesei pictat de Dmitri Levitsky  pentru un preţ total de 951.000 lire(1,3 milioane de dolari.). MacDougall’s a spus că scrisoarea dezvăluie „politica precaută  arătată de marele monarh”.
 
De asemenea, arată lupta ei împotriva fricii şi dezinformării  privind  imunizarea  oamenilor. Cu aproape două decenii înainte ca scrisoarea să fie scrisă, ea devenise prima persoană din Rusia care a fost imunizată împotriva variolei, dar milioane de ruşi încă se temeau de procedura inoculării.
 
Vaccinul modern împotriva variolei, care folosea virusul cowpox, a fost dezvoltat de medicul britanic Edward Jenner în 1796. În deceniile anterioare  a proliferat o metodă de imunizare numită variolizare.
 
În variolizare, puroiul   de la o persoană infectată cu variolă a  fost introdusă în sângele unui pacient prin incizii făcute  pe braţ. Pacientul ar dezvolta apoi o formă mai uşoară a bolii şi ar deveni imun după recuperare.
 
Spre deosebire de vaccinurile moderne, care sunt sigure, variolizarea a avut o rată a mortalităţii de aproximativ 2%. 
 
În Statele Unite, tehnica de variolizare a fost introdusă la începutul anilor 1700 de către un sclav african  pe nume Onesimus, care i-a povestit stăpânului său, ministrul puritan Cotton Mather, despre o tehnică  pe care o foloseau africanii sute de ani. Printre  susţinătorii metodei s-au numărat  Benjamin Franklin, John Adams şi George Washington. Inocularea a fost aplicată şi în India şi China cu secole în urmă. 
 
În Rusia, imunizarea a venit câteva decenii mai târziu prin ordinul împărătesei. Se temea pentru viaţa fiului ei, după ce încă  un alt focar de variolă a lovit Sankt Petersburg.
 
A fost sfătuită să-şi inoculeze fiul cu variolă, dar a preferat să se inoculeze ea însăşi. 
 
Ecaterina  l-a chemat la Sankt Petersburg pe medicul britanic Thomas Dimsdale, care pretindea că a dezvoltat o tehnică de variolizare cu o rată a mortalităţii mult mai mică; de fapt, imunizase cu succes întreaga familie regală britanică. Timp de săptămâni,  împărăteasa a urmat dieta pre-variolizare pe care medicul i-o recomandase.
 
Apoi, într-o noapte de octombrie 1768, un copil adormit şi bolnav de variolă a fost înfăşurat într-o pilotă şi adus la palat  unde Ecaterina a fost inoculată în secret.
 
A doua zi, ea şi Dimsdale s-au mutat la palatul ei de vară pentru a se odihni.  De asemenea, a cerut să fie adusă o trăsură rapidă la îndemână  în caz că ar muri, astfel încât Dimsdale să poată scăpa de represaliile oamenilor ei.
 
”A avut variola la modul cel mai de dorit, un număr moderat de pustule şi o maturizare completă”, a consemnat el curând.  
 
Recuperarea ei deplină a fost anunţată publicului  pe 29 octombrie 1768. A avut loc o sărbătoare naţională, fiind  organizat un balet alegoric numit „Prejudecata învinsă” şi Dimsdale a fost numit baron.
 
Curând, Ecaterina a scris într-o scrisoare către ambasadorul ei britanic: „Nu există nicio casă nobilă în care să nu fie mai multe persoane inoculate şi mulţi regretă că au avut variolă în mod natural şi deci nu pot fi la modă”.
 
Dar scrisoarea vândută miercuri, scrisă 19 ani mai târziu, nu este atât de triumfătoare. Mulţi medici au rămas sceptici cu privire la inoculare, iar clerul a criticat-o pe împărăteasă, spunând că ”se joacă de-a  Dumnezeu”. Majoritatea oamenilor au rămas neimunizaţi, iar focare devastatoare încă s-au mai desfăşurat  în Rusia.
 
„Contele Piotr Aleksandrovici”, scrie ea, ”printre celelalte atribuţii ale consiliilor de asistenţă socială din provinciile care vi s-au încredinţat, una dintre cele mai importante ar trebui să fie introducerea inoculării împotriva variolei, care, după cum ştim, dăunează foarte mult, în special oamenilor de rând. O astfel de inoculare ar trebui să fie obişnuită peste tot şi acum este cu atât mai convenabilă, cu cât există medici sau însoţitori medicali în aproape toate districtele şi nu necesită cheltuieli uriaşe.”
 
Ea îi dă instrucţiuni detaliate   şi îi spune cum să plătească campania folosind taxele locale.
 
„Rămânem, apropo,   favorabili faţă de tine”, încheie ea, înainte de a-şi semna numele. Ecaterina cea Mare  a condus  ca împărăteasa Rusiei între anii 1762-1796, iar sub domnia ei, Imperiul Rus a devenit o mare putere. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici