Sindicalişti: Radio România e un fel de Centru Vechi - strălucitor pe afară, dar igrasia e groaznică

"În ciuda cifrelor, după care ne putem ascunde, în realitate zac multe lucruri neclare, există multe elemente care fac ca situaţia din radio să ducă instituţia într-o zonă de vulnerabilitate similară cu cea a Televiziunii Române", a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului National Sindical (BNS), joi, într-o conferinţă de presă, menţionând faptul că aceste aspecte au fost semnalate unor instituţii abilitate pentru a fi cercetate şi evaluate.

Reprezentanţii sindicatelor susţin că trebuie clarificată, în primul rând, natura juridică a Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR). "Serviciu public autonom de interes naţional este un concept vag, şi, dacă asta nu se va întâmpla, vor exista în continuare probleme legate de chetuirea banilor", spun sindicaliştii. În plus, ei au cerut Comisiilor de Cultură din Parlament ca, în regim de urgenţă, să clarifice acest aspect, precum şi situaţia membrilor conducerii Radio România, "pentru că vorbim despre o instituţie cu rol strategic".

O altă problemă ridicată de sindicalişti a fost cea a contractului colectiv de muncă, care este "netransparent", majoritatea angajaţilor societăţii necunoscându-şi drepturile şi obligaţiile, un act adiţional la acesta în care se stabilesc mecanismele privitoare la evaluarea profesională prealabilă concedierii fiind înregistrat recent la Inspectoratul Teritorial de Muncă, fără ca acest lucru să se facă public în cadrul instituţiei.

"Anticipăm disponibilizări în grupuri mici, iar cei care vor fi daţi afară nu vor putea beneficia de plăţi compensatorii şi, cel mai mult, se spune că acest contact colectiv de muncă va fi înlocuit cu un acord. Trebuie verificat foarte bine şi sperăm să putem ajunge să negociem cu reprezentanţii conducerii", a declarat Dumitru Costin.

"Pentru că au avut curajul şi decenţa să comunice public faptul că există probleme în managementul instituţiei publice de radio, Michaela Platon, jurnalist şi secretar general al SPMCR, şi Gabriel Basarabescu, jurnalist şi membru de sindicat, sunt supuşi permanent hărţuirii la locul de muncă, au primit sancţiuni, iar acum am mutat disputele în instanţele din România, pentru că nu putem tolera abuzul la adresa unor salariaţi din partea administraţiei", a mai spus preşedintele BNS.

Referitor la "hărţuirile şi sancţiunile primite", Gabriel Basarabescu a declarat: "Nu au reuşit să găsească vreo culpă, profesional vorbind. Efectiv, au fost create nişte incidente". Cât priveşte modul de lucru, "în ultimii trei ani, nu s-a discutat despre niciun proiect editorial cu noi", a mai spus acesta.

"Există colegi cărora li s-au luat toate emisiunile, iar după şase luni au intrat în evaluare", a mai spus Basarabescu, menţionând că nu este nevoie să se facă disponibilizări, având în vedere că au fost aduşi oameni din afara ariei jurnalistice.

De asemenea, în conferinţa de presă, au fost aduse în discuţie şi problemele cu care se confruntă redacţia muzicală a Radio România, precum şi cele ale Orchestrelor şi Corurilor Radio, care "nu sunt folosite la adevărata valoare", dar şi faptul că aproximativ 30% din teritoriul ţării "nu se poate conecta" la Radio România Actualităţi, principalul post din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

În plus, şi serviciul tehnic al Radio România suferă de pe urma modificărilor, în prezent, conducerea dorind instaurarea "sistemului DJ" - un prezentator care se ocupă singur de partea tehnică, dar nu are şi responsabilitatea continuităţii emisiei. "Credem că se doreşte transformarea Radio România într-un radio comercial sută la sută, iar asta nu este posibil, pentru că există nişte reguli ce trebuie urmate; de asta se plăteşte şi taxă", a mai spus Basarabescu.

În ceea ce priveşte partea editorială, realizatorul de radio spune că în următoarele zile se va lansa noua grila de programe. "Nu ni s-a spus ce se aşteaptă de la noi şi, în afara unor orare, nu s-a schimbat nimic", a afirmat Basarabescu. El a susţinut că, de-a lungul ultimilor trei ani, conducerea SRR a fost destul de nepăsătoarea în această privinţă, refuzând jurnaliştilor deplasări pentru reportaje şi transmisiuni importante.

"Atmosfera este cauzată de incertitudine, de spaima multora de a-şi pierde slujbele şi, astfel, se renunţă la puncte de vedere", a completat Michaela Platon. "Nu este posibil ca la un post naţional de radio să existe doar 6 minute de intervenţii într-o oră. Asta este cenzură", a mai spus Platon despre instituţia care a devenit "un hibrid monstruos care nu e recunoscut ca radio public".

Pe de altă parte, la începutul lunii august, printr-un comunicat de presă, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a solicitat Parlamentului să respingă rapoartele de activitate ale Radioului Public şi ale Televiziunii Române şi să schimbe conducerile acestor instituţii.

"Deoarece şi la Radioul Public se petrec foarte multe ilegalităţi, Comitetul Executiv al FRJ MediaSind solicită Parlamentului României să se implice în dezamorsarea conflictelor din instituţiile publice de radio şi televiziune şi să respingă, în regim de urgenţă, cele două rapoarte de activitate ale SRR şi SRTv, numind la conducerea acestora profesionişti neangrenaţi politic, în baza unor criterii discutate cu societatea civilă", a spus FRJ MediaSind.

De asemenea, prin acelaşi comunicat, MediaSind a solicitat Direcţiei Naţionale Anticorupţie "să demareze, în regim de urgenţă, anchetarea acuzaţiilor de corupţie şi de management fraudulos aduse conducerilor SRTv şi SRR în ultimele rapoarte de control ale Curţii de Conturi".