Austria: Cerere de restituire a frescei „Friza Beethoven”, de Gustav Klimt

Cererea de restituire a fost depusă la Ministerul Culturii din Austria, potrivit aceluiaşi avocat.

Opera, furată de nazişti în 1938, a fost restituită fiului Serenei Lederer, Erich, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Întrucât fresca nu putea fi scoasă din Austria din cauza interdicţiei de export, Erich Lederer a decis să o vândă în 1973 Austriei, după ce dorinţa sa de a expune lucrarea în foaierul Operei Naţionale din Viena (Staatsoper) i-a fost refuzată.

Russell Brand reacționează la acuzațiile de viol și agresiune sexuală: „Legea este folosită ca armă împotriva mea”

Russell Brand, acuzat oficial de viol și agresiuni sexuale de poliția britanică

După o restaurare care a durat zece ani, fresca a fost expusă în Muzeul Secesiunii, începând din 1986.

„Potrivit legii actuale, este posibil să se restaureze o operă de artă care a fost vândută unei ţări – indiferent de preţ – datorită interdicţiei de export. Este exact ceea ce s-a întâmplat cu «Friza Beethoven»”, a declarat Marc Weber pentru agenţia de presă austriacă APA, avocatul unora dintre moştenitorii familiei Lederer.

El a confirmat astfel o informaţie apărută în The New York Times. Potrivit cotidianului american, opera a fost cumpărată de Austria cu 750.000 de euro, o sumă de două ori mai mică decât preţul estimat în epocă de casa de licitaţii Christie’s.

„Frise Beethoven” a fost prezentată pentru prima dată pe 15 aprilie 1902 la Muzeul Secesiunii din Viena. Această frescă cu o lungime de 34 de metri şi o înălţime de 2 metri se compune din trei părţi diferite. Ea reprezintă interpretarea vizuală a „Simfoniei a 9-a” a compozitorului german Ludwig van Beethoven (1770-1827).

Gustav Klimt a realizat această friză monumentală pentru cea de-a XIV-a expoziţie a mişcării artiştilor austrieci din curentul Secesiunea vieneză, organizată între 15 aprilie 1902 şi 27 iunie 1902, consacrată lui Beethoven.

Friza a fost cumpărată de industriaşul Carl Reininghaus pe şapte panouri. El a vândut-o apoi familiei industriaşului austriac de etnie evreiască Lederer. După ataşarea Austriei la Germania nazistă, în 1938, colecţionara de artă Serena Lederer a fost nevoită să emigreze în Ungaria, unde a decedat în 1943.