Încă o ediţie a acestui roman clasic, reeditare nouă chiar la această Editură Corint, despre care editorii scriu:
„Descris de autorul însuşi drept <>, Suflete moarte (1842) este un roman unic în literatura clasică şi un punct de reper în scrierea de expresie rusă. Romanul reflectă viaţa în Rusia feudală, stilistic îmbinând realismul obiectiv cu elementele de absurd, dar şi comicul, frizând grotescul, cu nuanţele tragice. Pavel Ivanovici Cicikov, „consilier de colegiu, boier”, aşa cum se prezintă întotdeauna, are ideea genială de a se îmbogăţi rapid printr-o înşelătorie: va cumpăra „suflete moarte” de iobagi – al căror deces nu a fost încă declarat, figurând deci în continuare ca persoane vii –, pentru care proprietarii încă sunt nevoiţi să plătească taxe către stat, şi le va revinde apoi. Deşi nu s-a dat niciodată înapoi de la câştiguri necinstite, Cicikov este convins că de această dată are să folosească banii ca să îşi cumpere pământ şi să devină şi el moşier respectabil. Unii dintre cei întâlniţi în călătoriile sale sunt cuceriţi de manierele impecabile şi de carisma boierului nou-venit, alţii acceptă tranzacţiile propuse conştienţi fiind de infracţiunea comisă. Cu toţii însă conturează un tablou picaresc şi totodată tragic, aşa cum nu mai există în literatură”.
„Atunci când […] s-a abandonat, zăbovind pe marginea prăpastiei interioare, [Gogol] a devenit cel mai mare artist pe care l-a dat Rusia până acum” – Vladimir Nabokov.
Pentru publicul român, Suflete moarte apare acum în imprintul „Clasici ai literaturii” beneficiind de o nouă traducere, semnată de Anca Irina Ionescu, şi de o prefaţă scrisă de Antoaneta Olteanu.
N.V.Gogol – Suflete moarte. Poem. Traducere din limba rusă şi note de Anca Irina Ionescu. Prefaţă de Antoaneta Olteanu. Editura Corint. 459 pag.