Sorin Grindeanu: Televiziunea digitală a început să mişte abia în ultimul an, în stilul nostru clasic. Jumătate din populaţia României nu este utilizatoare de internet - FOTO

Sorin Grindeanu, ministru pentru Societatea Informaţională, a făcut aceste afirmaţii la International Digital Forum, care este organizat, marţi, la Bucureşti, de către Asociaţia pentru Comunicaţii Digitale.

El a vorbit despre mai multe proiecte şi iniţiative legislative din domeniul telecomunicaţiilor, dar şi despre tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră.

"Vreo nouă ani jumate - în stilul nostru clasic şi nici nu caut vinovaţi - nu prea s-a întâmplat nimic cu tranziţia de la analogic la digital. Ceea ce trebuia să fie aplicat din 2006, conform convenţiei de la Geneva, a început să mişte în ultimul an, ca de obicei la noi. Şi nici începutul la noi nu a fost prea fericit. Dacă în iarnă, când începusem munca la minister, exista o licitaţie în desfăşurare, care îşi tot amâna termenul, în momentul în care s-a întâmplat acest termen limită, n-a venit nimeni (...) Asta mi-a ridicat inclusiv anumite semne de întrebare (...) S-a lucrat foarte mult în acea perioadă (...) În acest moment, mare parte din etapele necesare unei licitaţii au fost parcurse (...) Sper că după ce se termină din punct de vedere legal toţi aceşti paşi, contestaţii, tot ceea ce ţine de specificul din ţara noastră, să se înceapă treaba", a spus Sorin Grindeanu.

Trecerea la televiziunea digitală terestră trebuie finalizată, la nivelul întregii ţări, pe 31 decembrie 2016, conform celor mai recente reglementări legislative în acest sens.

El a precizat că în acest moment, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii Radiocom a început deja lucrul, la Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi fiind făcute upgradări tehnologice. "Asta înseamnă că 20% din piaţă este acoperită", a mai spus Grindeanu.

Pe de altă parte, Bogdan Iana, directorul executiv al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a spus, marţi, în cadrul International Digital Forum, că pregăteşte organizarea unei noi licitaţii pentru aplicarea strategiei de tranziţie la digital.

"Intenţia noastră este să continuăm cu o nouă licitaţie. Până la sfârşitul acestui an vom consulta public caietul de sarcini, iar începând de anul viitor vom face o nouă licitaţie", a spus Bogdan Iana, precizând că prin noua licitaţie se va încerca acordarea a două multiplexuri naţionale, 27 regionale şi 18 locale, care nu au fost acordate până în prezent. "La licitaţia de anul viitor sper să avem clienţi", a mai spus Iana.

Pe de altă parte, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii Radiocom a anunţat, în luna iunie, începerea etapei de testare a implementării televiziunii digitale în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

"În contextul trecerii la sistemul de emisie digitală terestră a programelor de televiziune, începând din 17 iunie 2015 - dată la care emisiile de televiziune analogică terestră în UHF vor înceta, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, sub coordonarea Ministerului pentru Societatea Informaţională, şi împreună cu Societatea Română de Televiziune, va derula o etapă premergătoare trecerii la emisia digitală terestră, prin implementarea unei soluţii de tranziţie a transmisiilor în format DVB-T2, cu acoperire în municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi", a anunţat Radiocom, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

În această fază, Radiocom va folosi o parte dintre echipamentele care au transmis în banda UHF (postul TVR 2). În prezent, se află în derulare licitaţia pentru achiziţionarea unor echipamente noi.

În paralel, Radiocom va continua până la 31 decembrie 2016 emisia pe cale terestră a postului public de televiziune - TVR 1 în format analogic, în banda de frecvenţă VHF, pentru a menţine continuitatea informării întregii populaţii a României.

Societatea de Radiocomunicaţii a comunicat, totodată, calendarul implementării televiziunii digitale terestre în România, după adjudecarea a trei licenţe naţionale în banda UHF.

Astfel, în iunie a început o etapă premergătoare a proiectului MUX1, care vizează realizarea unei reţele naţionale cu o acoperire de minim 90% din populaţie, cu emiţătoarele instalate, până la data de 31 decembrie 2016. Pachetul de programe transmis pe MUX1, în format DVB-T2, va fi "free to air" şi va conţine programe publice şi comerciale. "Pentru MUX2 şi MUX4, se vor realiza două reţele naţionale până la data de 17 mai 2017, prin intermediul cărora se pot transmite programe comerciale de televiziune", a mai spus Radiocom.

Grindeanu: Deşi pare absurd, jumătate din populaţia României nu este utilizatoare de internet

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a mai declarat, marţi, că jumătate din populaţia României nu este utilizatoare de internet, motivele pentru acest lucru fiind diverse, între ele numărându-se "zonele albe", localităţile care ar urma să fie conectate prin proiectul RO-NET.

Sorin Grindeanu a mai declarat, marţi, la International Digital Forum, că jumătate din populaţia României nu este utilizatoare de internet, motivele pentru acest lucru fiind diverse, între ele numărându-se "zonele albe", localităţile care ar urma să fie conectate prin proiectul RO-NET. Ministrul a făcut aceste afirmaţii răspunzând unor întrebări puse de jurnaliştii prezenţi la acest eveniment organizat la Bucureşti şi comentând cele mai recente informaţii Eurostat, potrivit cărora în România sunt cei mai puţini utilizatori de internet, ca procent, din Uniunea Europeană.

"Utilizator de internet în adevăratul sens al cuvântului este cel care intră cel puţin o dată sau de două ori sau foloseşte acest serviciu pe săptămână. Deşi, pentru noi, pare un pic aşa absurd, cam jumătate din populaţia României în acest moment nu este utilizatoare de internet în adevăratul sens al cuvântului. Sigur, poate o dată la jumătate de an intră, dar acela nu este utilizator de internet. Motivele sunt mai multe, unul pe care-l văd şi la care se lucrează în acest moment este cel legat de anumite zone albe pe care în continuare le avem în România şi aici avem proiectul RO-NET, care-şi va găsi corespondenţă inclusiv în noul exerciţiu bugetar 2014-2020. Un alt motiv cred că este totuşi un procentaj mare faţă de media Uniunii Europene a populaţiei rurale în România şi faptul că poate lipsa de informare în ceea ce înseamnă serviciile de acest tip este mai mare în acele zone decât în zonele urbane", a declarat Sorin Grindeanu.

De asemenea, Grindeanu a făcut referire la serviciile de e-commerce şi cele de internet banking. "Undeva la 20% din populaţia României a folosit acest tip de serviciu de e-commerce, iar e-banking-ul - 10%. Media europeană în acest moment este undeva în jur de 80. Ţintele noastre sunt să ne ducem în ceea ce înseamnă utilizarea de asemenea servicii spre ceea ce spuneam că reprezintă media europeană", a precizat Sorin Grindeanu.

El a mai spus că Agenda Digitală pentru România 2020 şi finanţările pe care le acordă Comisia Europeană şi Uniunea Europeană pe acest exerciţiu bugetar au impus autorităţilor române nişte ţinte. "Această agendă este parte a agendei pentru Europa", a spus Sorin Grindeanu, precizând că, totuşi, el are un optimism rezervat şi speră să fie atinse aceste obiective.

El a precizat că are reţineri în privinţa implementării până la deadline-ul iniţial de 31 decembrie 2015 a proiectului RO-NET, care vizează construirea unei reţele telecom în zone defavorizate, contractul ridicându-se la 365,8 milioane de lei, TVA inclusă (83,1 milioane euro), potrivit unor informaţii făcute publice de MSI în august 2014.

"Sunt 783 de localităţi, zone albe. Nu sunt singurele zone albe din România în acest moment. Datele furnizate de către ANCOM arată că sunt mult mai multe localităţi decât aceste 783. Tocmai de aceea suneam că acest tip de proiect îşi va găsi corespondenţa şi în noul exerciţiu bugetar pentru a acoperi cât mai mult din aceste zone albe, unde operatorii economici nu au interes. Am reţineri din cauză că perioada de autorizări şi ceea ce a însemnat implementarea acestui proiect - peste 8.000 de autorizaţii sunt necesare pentru a începe lucrul în aceste aproape 800 de localităţi (...) E foarte importantă obţinerea acestor autorizaţii de la autorităţile locale, pentru că inclusiv la nivel local diferă anumite reglementări de la localitate la localitate sau de la judeţ la judeţ, iar legea le dă acest drept", a spus Grindeanu, precizând că, în acest moment, pentru 150 din 783 de localităţi există autorizaţii de construcţii obţinute.

Grindeanu a făcut şi o corecţie, potrivit căreia "ANCOM a reactualizat această listă a celor 783 de localităţi, iar 62 de localităţi nu mai sunt în zona albă". "Asta a însemnat că operatorii economici şi-au dezvoltat propriile reţele, iar proiectul nu mai este fezabil în acele zone", a explicat ministrul pentru Societatea Informaţională.

De asemenea, Sorin Grindeanu a spus că, în prezent, se caută o soluţie de backup pentru proiectul RO-NET, deşi nu există pericolul pierderii fondurilor.

"Sutem în perioada în care căutăm şi o soluţie de backup, soluţie care ar putea însemna inclusiv o anumită fazare a acestui proiect. Poate nu în toate cele 721 de localităţi, până la finalul anului, în toate aceste localităţi vor fi recepţionate lucrările sau vor fi realizate şi atunci încercăm să facem cât de mult este posibil anul acesta (...) Peste jumate din numărul de localităţi să fie terminate până la sfârşitul anului. În momentul ăsta au obţinut 6 mii şi ceva de avize, dar mai lipsesc aproape 2.000 (...) Se lucrează, nu sunt finalizate lucrările", a explicat Grindeanu, precizând că tot ce nu este finalizat până la sfârşitul anului va fi finalizat şi în ceea ce înseamnă noul exerciţiu bugetar, cel din 2016.

"Discuţiile cu Comisia Europeană au fost în toată această perioadă. Există un interes major al Comisiei Europene pe proiectul RO-NET, inclusiv deschidere pe ceea ce înseamnă fazarea acestui proiect. Astfel încât, dorinţa noastră este să se termine, ar fi extraordinar până la sfârşitul anului. Dacă nu, soluţia de backup este următoarea: să se facă cât mai mult din acest proiect până la 31 decembrie, inclusiv ceea ce ar înseamna achiziţii de aparatură, de fibră optică (...) iar lucrările efective pot fi fazate şi după 31 decembrie (...) Suntem în perioada în care inclusiv cei care au câştigat această licitaţie trebuie să implementeze acest proiect, trebuie să-şi asume faptul că pot sau că nu pot şi cât pot până la 31 decembrie (...) După ce îşi asumă dânşii, trebuie să vedem dacă suntem noi de acord, ca autoritate contractantă, şi să prezentăm acest lucru Comisiei Europene", a mai spus Grindeanu.

Ministerul pentru Societatea Informaţională a anuţat, în ianuarie 2015, că, "până la sfârşitul anului 2015, 783 de localităţi din România vor fi conectate la internet, în cadrul proiectului Ro-NET: Construirea unei infrastructuri naţionale de broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale". Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) derulează acest proiect în calitate de aplicant-beneficiar începând cu data de 18 decembrie 2014.

Proiectul este cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi are o valoare totală de 377,84 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă (FEDR) este de 252,28 milioane de lei.

Derulat pe parcursul a unsprezece luni, RO-NET vizează construirea unei infrastructuri naţionale de comunicaţii de bandă largă în scopul furnizării de servicii de comunicaţii în zone rurale defavorizate, care în acest moment nu au acoperire pentru servicii de internet de mare viteză.

RO-NET va acoperi 783 din cele 2.268 de localităţi identificate în urma unui studiu de fezabilitate ca "zone albe", cu eşec de piaţă, în care operatorii nu aveau planuri să investească.

"Proiectul va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urban şi rural, aducând internetul în bandă largă mai aproape de aproximativ 130.000 de gospodării cu circa 400.000 de locuitori, în jur de 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice. Noua reţea de distribuţie va avea aproximativ 4.843 km", a precizat, în ianuarie, MSI.

Ministerul pentru Societatea Informaţională a stabilit câştigătoare ofertele depuse de Romtelecom şi Cosmote pentru concensionarea lucrărilor de construire a unei reţele telecom în zone defavorizate RO-NET.

International Digital Forum 2015 este organizat la Bucureşti de Asociaţia pentru Comunicaţii Digitale (ACD). La eveniment participă reprezentanţi ai industriei de telecomunicaţii din România şi din străinătate, dar şi membri ai autorităţilor române care reglementează acest domeniu.

Grindeanu: CNA trebuie să elaboreze normele pentru acordarea ajutorului de stat de 15 milioane euro la TV

Ministrul Sorin Grindeanu susţine, totodată, că CNA trebuie să elaboreze normele pentru acordarea ajutorului de stat de 15 milioane de euro pentru televiziunile ce produc şi difuzează emisiuni informativ cultural educative, aprobat printr-o OUG în luna iunie.

Grindeanu susţine că, prin ordonanţa de urgenţă din luna iunie, a fost aprobată acordarea unui ajutor de stat de 15 milioane de euro, însă aceste prevederi nu se aplică din cauză că nu au fost elaborate normele în acest sens.

"Nu e treaba Ministerului pentru Societatea Informaţională. Noi nu avem responsabilităţi în ceea ce înseamnă normele de aplicare, dar trăgeam un semnal de alarmă şi în urmă cu o săptămână că sunt totuşi trei-patru luni de când aceste norme le aşteptăm. Cei care au know how-ul din punctul nostru de vedere sunt cei de la CNA, cei de la Consiliul Concurenţei (...) Ministerul Finanţelor, fiind o schemă de ajutor de stat, în niciun caz Ministerul pentru Societatea Informaţională nu are responsabilităţi de acest tip (...) Înţeleg că, în perioada imediat următoare, vor încerca să discute aceste norme", a spus Sorin Grindeanu.

El a atras atenţia că există riscul să se piardă aceşti bani.

"Din punctul meu de vedere, e păcat că această formă de ajutor de stat - cele 15 milioane de euro - se poate pierde şi e păcat pentru tot ceea ce înseamnă televiziuni. Termenul este 2016 la această schemă de ajutor de stat, Ordonanţa nu prevedea sfârşitul anului 2015, ci era până în 31 decembrie 2016 (..). Iarăşi, nu suntem aproape de final, dar probabil că în toamna asta vom reuşi să aprobăm aceste norme, înţeleg că sunt foarte multe discuţii", a spus Sorin Grindeanu.

Întrebat dacă există vreun pericol ca România să fie sancţionată de Comisia Europeană pentru că oferă ajutor de stat la televiziuni private, Grindeanu a negat.

"Nu, pentru că statul român are voie (să dea ajutor de stat, n.r.) până în 15 milioane de euro, dar aici este treaba Ministerului Finanţelor (...) Înţeleg că schemele de ajutor de stat care nu au nevoie de aprobarea Comisiei Europene sunt până în 15 milioane, dar, repet, această schemă de ajutor de stat nu are nicio aplicabilitate, pentru că nu există norme de aplicare (...). Dacă nu se doreşte nu se doreşte", a mai spus ministrul pentru Societatea Informaţională.