Ştefan Popescu, analist de politică externă: „Presiunea directă a Rusiei a vizat SUA, puterea pe care ei sunt interesaţi să o aducă la un dialog” / „NATO este superior Federaţiei Ruse, din toate punctele de vedere!”

  • Ştefan Popescu: „Cred că trebuie să îmbunătăţim (n.r. – România) dialogul bilateral cu ţările nordice, îndeosebi cu Olanda şi cu Finlanda, cele care se opun cel mai vocal aderării României la Schengen”
  • Ştefan Popescu: „Din punct de vedere economic, creşterea Federaţiei Ruse a rămas o creştere mediocră, în ciuda emergenţei din primul deceniu al perioadei Vladimir Putin”
  • Ştefan Popescu: „România este singura ţară care nu a avut conflicte cu ţările din Balcanii de Vest şi, prin urmare, ar putea avea o poziţie de mediere, de echilibrare între aceste state”
  • Ştefan Popescu: „Vedem o oarecare neîncredere a Parisului în capacitatea Germaniei de a-şi asuma acest rol în cadrul motorului franco-german, dar şi o dorinţă a Franţei de a echilibra Germania”
Urmărește
1736 afișări
Imaginea articolului Ştefan Popescu, analist de politică externă: „Presiunea directă a Rusiei a vizat SUA, puterea pe care ei sunt interesaţi să o aducă la un dialog” / „NATO este superior Federaţiei Ruse, din toate punctele de vedere!”
Ştefan Popescu - analist de politică externă - a făcut în cadrul emisiunii ,,InSecuritate”, de la Aleph News, o radiografie a scenei politice a lumii de astăzi. Acesta vorbeşte despre întâlniri de gradul zero în pixul cărora stau marile decizii, despre strategia SUA şi despre cum s-a schimbat conduita Rusiei în 2021. Cum va fi Germania cu Olaf Scholz la semafor, dar şi Europe, à la Macron?

Ştefan Popescu: „Rusia are o teorie sau o strategie foarte simplă: să nu existe duşmani la frontieră”

 
,,În momentul în care există duşmani la frontieră fac totul pentru a distruge acea zonă considerată ostilă. (...) Orice mare putere are interes să-şi păstreze un spaţiu post-imperial. Pentru Federaţia Rusă, spaţiul post-imperial este spaţiul ex-sovietic, după cum şi vechile puteri tradiţionale europene – Franţa, respectiv Marea Britanie – au căutat să-şi conserve după decolonizare un spaţiu post-imperial în Africa francofonă, respectiv în Africa anglofonă şi au menţinut baze militare, au cultivat anumite dependenţe, elite. Şi-au creat o legitimitate de intervenţie în acele spaţii de proximitate. Imperiul colonial al Rusiei a fost imperiul sovietic. 
 
Prin urmare, după această reconstrucţie a puterii ruse (...), după prăbuşirea din timpul perioadei lui Boris Elţîn este clar că Rusia a căutat să-şi creeze acest spaţiu de influenţă care corespunde, între altele, şi unei îngrijorări, aş spune unei obsesii ruse pe care istoria nu i-a rezolvat-o: lipsa frontierelor naturale.” 

Ce s-a schimbat în 2021 în conduita Rusiei? Pe cine a vizat presiunea directă a Rusiei, dar şi care sunt instrumentele de influenţă pe care aceasta le foloseşte? 

,,Presiunea directă a Federaţiei Ruse a vizat Statele Unite ale Americii, puterea pe care ei sunt interesaţi să o aducă la un dialog şi marea putere care poate mişca lucrurile în direcţia unei clarificări a sferelor de influenţă şi a frontierelor în acest spaţiu. (…)  Rusia foloseşte în primul rând trecutul, foloseşte istoria, iar istoria şi istoriografia rusă nu au ieşit din logica unei arme de propagandă, a unui suport ideologic pentru statul rus. Ei nu fac diferenţă între istorie, creatoare de identitate naţională, ştiinţă, popularizare. Pentru ei este un instrument, aşa cum este şi Biserica Ortodoxă (n.r. Rusă), un instrument de influenţă, cu atât mai mult în spaţiile de proximitate.” 

De ce este nevoie să se vadă mai des Joe Biden şi Vladimir Putin? Care este principalul atuu al Rusiei şi cât de mult o va ajuta să şi-l folosească în actualul context al lumii politice internaţionale? Este NATO superior Federaţiei Ruse? 

,,Pentru că Statele Unite sunt singurele care pot influenţa toată comunitatea occidentală, iar Federaţia Rusă prin căutarea acestei clarificări strategice... fără îndoială că Federaţia Rusă are anumite frustrări, dacă nu îngrijorări, cu privire la marginalizarea strategică, pentru că este clar că SUA nu au nici o iluzie cu privire la diferenţa de putere dintre China şi Federaţia Rusă, din punct de vedere economic, din punct de vedere militar.
 
În ciuda efortului militar indeniabil care s-a făcut în ultimii ani, au dificultăţi financiare de a produce în serie foarte multe echipamente. Prin urmare, nu trebuie să ne facem iluzii cu privire la capacitatea Rusiei şi la avantajul, din punct de vedere al forţelor convenţionale. NATO este superior Federaţiei Ruse, din toate punctele de vedere. Fără îndoială că Federaţia Rusă rămâne un actor strategic important, dar vom vedea cât mai ţine şi descurajarea nucleară ca factor de inhibare a războiului.” 

Ştefan Popescu: ,,Dacă ne uităm, principalul atuu al Federaţiei Ruse ca mare putere, este forţa militară”

,,Este o ţară care nu a dovedit încă foarte multe în materie de soft power. Din punct de vedere economic, creşterea Federaţiei Ruse a rămas o creştere mediocră, în ciuda emergenţei din primul deceniu al perioadei Vladimir Putin. A reuşit cu greu sau nu reuşeşte o diversificare a economiei. Rămâne o economie puternic dependentă de două-trei domenii în care exportul de hidrocarburi joacă un rol fundamental, un rol central.” 

Ştefan Popescu: ,,Din punct de vedere strategic, Germania este foarte decalată în raport cu forţa ei economică”

 
Olaf Scholz este la semafor! Care este conduita Germaniei faţă de Rusia, dar mai ales care este terenul pe care ambiţiile Germaniei se manifestă pe deplin? Îşi va asuma Germania un rol în cadrul motorului franco-german? 
 
 
,,Ambiţiile Germaniei se manifestă mai ales pe tărâm economic şi mai puţin pe teren militar, strategic. (...) Cred că Germania, indiferent cine se va afla la putere, va da în folosinţă  această infrastructură (n.r. Nord Stream 2), pentru că se vor gândi şi la preţul avantajos care înseamnă un element de competitivitate pentru industria germană. Şi mai gândiţi-vă la un lucru: Germania a renunţat la nuclear, la cărbune… Germania are nevoie de gaz. Sigur că se pot găsi surse, dar la dimensiunile industriale ale Germaniei este nevoie de o cantitate foarte mare de energie şi din acest punct de vedere a fost creată această complementaritate cu Federaţia Rusă.” 

Europe, à la Macron. Unde va fi centrul de greutate al afacerilor europene în următoarele luni?

,,Aceasta este întrebarea: unde va fi centrul de greutate al afacerilor europene? Şi vedem o oarecare neîncredere a Parisului în capacitatea Germaniei pe termen scurt de a-şi asuma acest rol în cadrul motorului franco-german, dar în acelaşi timp şi o dorinţă a Franţei de a echilibra Germania. Vom vedea cât de solide vor fi toate aceste angajamente pentru că şi la Paris ne aşteaptă un exerciţiu electoral foarte dificil. 
 
Vedem candidaţi noi, aspiranţi, şi cred că Macron, chiar dacă cred că are în continuare prima şansă, în cazul în care contracandidat îi va fi polemistul Eric Zemmour, va avea de înfruntat un candidat mult mai periculos decât era Marine Le Pen şi mai ales pe fondul prăbuşirii stângii şi a unei revoluţii culturale, practic”, explică Ştefan Popescu, analist de politică externă.  
 
Cât de important este ca România să fie mai prezentă în zona ţărilor Balcanilor de Vest? Este capabilă ţara noastră să-şi folosească poziţia de mediere şi de echilibrare între aceste state, dezvoltând la nivel conceptual o politică balcanică? Există un dialog politic, bilateral franco-român?
 
,,Absolut şi cred că trebuie să îmbunătăţim dialogul bilateral cu ţările nordice, îndeosebi cu Olanda şi cu Finlanda, cele care se opun în mod făţiş şi cel mai vocal aderării României la Schengen, pentru că într-adevăr ar fi foarte bine ca România să fie în interior, în timp ce se discută  reforma acestui instrument şi nu în exterior. Dar instrumentul Schengen nu este un suficient pentru a răspunde crizei din Belarus, pentru că acolo nu am avut de-a face cu criză migratorie, acolo am avut de-a face cu un atac hibrid.” 

Ştefan Popescu: ,,România este singura ţară care nu a avut conflicte cu ţările din Balcanii de Vest”

,,Cred că România trebuie să fie mai prezentă în acest spaţiu pentru că axul fundamental al politicii de vecinătate al României, dincolo de Republica Moldova,  trebuie să fie orientat spre zona balcanică pentru că suntem cel mai mare stat din regiunea Europei de Sud-Est. Sunt aşteptări de la România şi cu atât mai mult România se bucură de un capital real de simpatie, într-o zonă în care identitatea contează, în care trecutul contează, raportarea la trecut.
 
Trecutul este prezent. Mergem cu secole în trecut. Ei bine, România este singura ţară care nu a avut conflicte cu ţările din Balcanii de Vest şi prin urmare ar putea avea o poziţie de mediere, de echilibrare între aceste state şi cred că trebuie să ne dăm mijloacele pentru a duce o asemenea politică, să ne întărim ambasadele şi să dezvoltăm şi la nivel conceptual o politică balcanică, aşa cum, cu foarte mult succes, am avut-o în trecut”, conchide Ştefan Popescu, analist de politică externă, invitat în cadrul emisiunii ,,InSecuritate”, de la Aleph News.  

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici