Stolojan şi Paleologu s-au contrazis pe problema patrimoniului, într-o dezbatere la PE

Theodor Stolojan a remarcat că, în ceea ce priveşte demolările din Capitală, care au fost invocate de reprezentanţii ONG-urilor care au participat la dezbatere, "trebuie respectată legea", însă trebuie totodată să se găsească un echilibru între cerinţele de dezvoltare a Bucureştiului şi conservarea patrimoniului valoros.

"Două treimi din Bucureşti nu vor rămâne în picioare în următorii 20 de ani. Dacă nu vă e clară treaba asta, pentru mine este foarte clară", a declarat Stolojan.

El a mai remarcat că Bucureştiul "este cel care polarizează creşterea economică în România" şi că "sunt case care, într-un oraş care e un centru de dezvoltare cum e Bucureştiul, nu au viitor", dar în acelaşi timp nu se poate renunţa la "păstrarea unor atribute de patrimoniu foarte clar definite".

"Nu cred deloc că două treimi din Bucureştiul vechi are vocaţia de a fi distrus. Categoric nu sunt de acord cu acest punct de vedere", a intervenit colegul său de partid, deputatul PDL Theodor Paleologu. Dacă ăsta este punctul de vedere, atunci să-l votăm în continuare pe Oprescu, că va face mai repede decât alţii acest lucru progresist", a continuat el.

Paleologu a mai spus că PDL trebuie să privească "în ograda proprie", iar preocupările legate de patrimoniu să se regăsească în dezbatere la viitorul congres. "Avem prefect, Inspectoratul de Stat în Construcţii, ministrul Culturii este din UDMR, e totuşi o responsabilitate colectivă", a spus Paleologu, ţinând să spună despre ministrul în cauză, Kelemen Hunor, că "este un om remarcabil" şi crede că "ar trebui avansat şi făcut viceprim-ministru".

"Marea durere a acestui partid (PDL, n.r.) este că a pierdut Bucureştiul, dacă vrem să-l recâştigăm, suntem câţiva din partid care gândim acest lucru, trebuie să propunem o altă politică urbană decât cea din acest moment", a spus Paleologu.

Fostul ministru al Culturii a mai declarat că PDL, "care pretinde a fi un partid al primarilor", trebuie să aibă şi nişte îndrumări pentru primari în ceea ce priveşte patrimoniul.

"Problema nu este ceea ce cred eu sau ce crede domnul fost ministru al Culturii şi al Patrimoniului, este ceea ce se întâmplă. Şi ceea ce se va întâmpla este ceea ce vedem", a luat din nou cuvântul Stolojan.

"Aşa cum n-aţi putut opri dumneavoastră, care staţi acolo, pe strada aceea care poartă numele tatălui dumneavoastră (strada Alexandru Paleologu, n.r.), să se construiască acel bloc imens, care v-a deranjat şi-aţi protestat în ziare la vremea respectivă", i s-a adresat el lui Paleologu.

"Astea sunt transformările care se petrec. Şi întrebarea este cum vom reuşi, în aceste transformări, care sunt mai puternice decât ce vreau eu sau ce vrea domnul fost ministru sau ce vrea fiecare dintre noi, cum putem reuşi să păstrăm ceea ce într-adevăr este valoros", a mai declarat Stolojan, adăugând că este foarte grav dacă nu există un plan strategic de urbanism pentru Bucureşti.

Monica Macovei a iniţiat, miercuri, la Parlamentul European o întâlnire cu ONG-urile din Platforma pentru Bucureşti, ce au condamnat demolările de pe axa Buzeşti-Berzei, europarlamentarul fiind de părere că aceasta este o chestiune de corupţie şi spunând că va sesiza autorităţile şi organele de cercetare din România.

Pe 12 noiembrie 2010, primarul Sorin Oprescu spunea că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani". În privinţa exproprierilor imobilelor, Oprescu preciza că "rămân deocamdată câteva case monumente istorice" care au fost declasate din ordin al ministrului Culturii şi pentru care mai trebuie aşteptată o perioadă de câteva zile până la publicarea ordinelor în Monitorul Oficial".

Primarul general arăta că printre monumentele istorice declasate se află şi cinematograful Feroviar, "ale cărui ziduri se prăbuşesc singure", fostul Hotel Marna şi casa în care au locuit pentru o perioadă poetul Mihail Eminescu şi Veronica Micle.

La sfârşitul lunii ianuarie anul acesta, ONG-urile membre ale Platformei pentru Bucureşti au semnalat mai multor demnitari europeni şi diplomaţi străini acreditaţi în România "încălcările repetate ale legii" din partea mai multor instituţii ale statului în realizarea "diametralei nord-sud" (axa Buzeşti - Berzei - Uranus), reclamând derapaje "strâns legate" de corupţie.

Ulterior, în martie, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov-Giurgiu a decis ca Hala Matache, dar şi alte două imobile din strada Berzei să-şi păstreze statutul de monument istoric.

Demolările sunt contestate de mai multe ONG-uri care spun că unele dintre clădirile dărâmate, dintre care Hala Matache, sunt monumente istorice.