Studiu IRES: 22% dintre români nu citesc, 85% consideră că dacă "Ai carte, ai parte"

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a realizat un studiu cu privire la consumul şi obiceiurile de lectură ale românilor. Dincolo de statisticile editurilor şi ale comercianţilor de carte, studiul a avut ca obiectiv principal investigarea obiceiurilor de lectură, a tipologiilor de lecturi, a scriitorilor preferaţi, precum şi identificarea atitudinilor de consum legate de cărţi.

Volumul eşantionului pentru studiul "Obiceiurile de lectură ale românilor" a fost de 1.237 indivizi, de 18 ani şi peste, cu un sub-eşantion de 960 de subiecţi (78% din eşantionul total), care declară că citesc. Eroarea maximă tolerată este de 2,8% Culegerea datelor a fost realizată prin interviuri prin telefon asistate de calculator (Computer Assisted Telephone Interviewing), în perioada 15 - 19 aprilie 2011.

Peste o treime dintre participanţii la studiu susţin că au citit o carte în ultima lună, 23% au citit o carte în ultima săptămână, iar 12%, în luna curentă. Unul din cinci români însă a citit o carte în urmă cu mai mult de un an, 2% citesc doar cărţi pentru şcoală sau facultate, iar 22% recunosc că nu citesc deloc.

Femeile sunt mai prezente în rândul celor care au citit o carte în ultima săptămână (26% femei faţă de 19,5% bărbaţi). În ultima săptămână au citit o carte cu precădere subiecţii cu vârste între 36 şi 65 de ani, dar şi cei care locuiesc în mediul urban.

Aproape jumătate dintre cititorii de carte reuşesc să finalizeze lectura unei cărţi în câteva zile (42%), alţi 23% susţin că citesc o carte în câteva săptămâni, 6% au nevoie de mai multe săptămâni, însă 3% spun că le sunt necesare doar câteva ore.

Pentru aproape o treime dintre respondenţi (27%), ultima carte citită este un roman al unui autor străin. Alte tipuri de cărţi citite sunt: roman scris de un autor român (13%), cărţi religioase (10%), cărţi profesionale (10%), toate celelalte tipuri de cărţi menţionate adunând mai puţin de 4% din opţiuni. În ceea ce priveşte preferinţele de lectură, cei chestionaţi declară că preferă să citească romane în general (23%), romane poliţiste (12%), romane de dragoste (10%), cărţi de istorie (9%), cărţi de specialitate (7%) sau cărţi religioase (6%).

La întrebarea legată de titlul cărţii preferate, cele mai multe menţiuni în preferinţele respondenţilor le-a obţinut romanul "Pe aripile vântului" (3,02%), urmat de Biblie (2,5%) şi romanul "Moromeţii" (2,19%). Totuşi, 9% dintre respondenţi recunosc că nu au o carte preferată, iar o treime dintre respondenţi nu ştiu sau nu îşi amintesc titlul cărţii preferate.

Mihai Eminescu rămâne scriitorul preferat de respondenţi (10%). Eminescu este urmat în Top 5 de Alexandre Dumas (7%), Mihail Sadoveanu (6), Marin Preda (4%) şi Ion Creangă (3%). Tot în proporţie de 9%, respondenţii susţin că nu au un scriitor preferat, iar 19% dintre intervievaţi nu îşi amintesc sau nu ştiu numele unui scriitor preferat.

Aproape 80% dintre respondenţi spun că nu au niciun scriitor român contemporan preferat. Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Dan Puric, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor şi Mircea Dinescu obţin fiecare câte 1% dintre preferinţele participanţilor la studiu.

Aproape jumătate dintre participanţii la studiu (46%) declară că citesc poezie. Preferinţa pentru acest gen se regăseşte mai degrabă în rândul femeilor (53,2%), al celor cu rezidenţa în mediul rural (52%) şi al locuitorilor din Moldova (51,4%).

Peste un sfert dintre respondenţi (26%) spun că principala motivaţie pentru care citesc este pasiunea/plăcerea. Pentru alţi 21%, factorul motivaţional este relaxarea/liniştea. Unul din 10 respondenţi citesc pentru a/şi petrece timpul liber. În ierarhia factorilor care îi determină pe respondenţi să citească se află: subiectul cărţii (30%), recomandarea prietenilor/cunoscuţilor (11%), nevoia de a afla informaţii utile pentru şcoală sau profesie (10%). Autorul este determinant pentru 8% dintre cititori, iar utilitatea cărţii, pentru 4%. Publicitatea, recenziile şi criticile din presă, aspectul cărţii sau preţul convenabil sunt factori mai puţin importanţi (1% fiecare) pentru a determina lectura.

Cărţile sunt oferite drept cadou de mai mult de jumătate dintre respondenţi (51%). Cărţile sunt oferite drept cadou cel mai frecvent de respondenţii care au între 52 şi 66 de ani.

Un sfert dintre respondenţi cumpără cărţi mai rar decât o dată pe an. Alt sfert cumpără într-un an mai puţin de cinci cărţi, 22% cumpără într-un an peste 10 cărţi, iar 13% cumpără între 5 şi 10 cărţi pe an. 12% nu cumpără deloc cărţi. Femeile sunt cele care cumpără cele mai multe cărţi - 25,6% dintre respondenţii care cumpără într-un an mai mult de 10 cărţi sunt femei faţă de doar 17,2% bărbaţi.

Unul din zece respondenţi (12%) cheltuieşte într-un an sub 50 de lei pentru a-şi cumpăra cărţi, dar 1 din 20 de subiecţi (5%) alocă anual peste 1.000 de lei pentru cărţi. Respondenţii care alocă peste 1.000 de lei sunt cel mai frecvent persoane peste 65 de ani şi locuiesc în regiunea de sud a ţării.

O sumă între 51 şi 100 de lei este cheltuită anual de 26% dintre respondenţi, alţi 21% dintre intervievaţi cumpără cărţi cu sume între 101 şi 200 de lei, 22% alocă în fiecare an între 201 şi 300 de lei, iar 8% cumpără în fiecare an cărţi de sume între 501 şi 1.000 de lei.

Librăria rămâne locul principal de cumpărare a cărţilor (58%). Pe locul al doilea se află standurile cu cărţi aflate în centre comerciale (15%), urmate de anticariate (8%). Achiziţia online a cărţilor este la un nivel destul de scăzut (8%) - 6% dintre respondenţi comandă cărţi online de pe site-uri din România şi doar 1% de pe site-uri din străinătate.

Peste jumătate (52%) dintre participanţii la acest studiu cumpără cărţi care sunt vândute împreună cu diverse publicaţii (ziare, reviste etc.). O treime dintre aceştia cumpără cărţile care apar împreună cu ziare şi reviste doar atunci când îi interesează aceasta, 14% le cumpără foarte rar şi doar 7% cumpără de fiecare dată aceste cărţi.

Peste 80% dintre români au acasă o bibliotecă şi peste o treime dintre aceştia au în biblioteca personală între 101 şi 500 de volume.

În legătură cu afirmaţia "Cărţile sunt scumpe", 45% dintre cei intervievaţi s-au declarat total de acord, 29% au exprimat un acord parţial, 12% - dezacord parţial, 10% - dezacord total, iar 3% nu ştiu.

În cazul afirmaţiei "Pentru a citi o carte este nevoie de timp mai mult decât pentru a face altceva", 43% dintre respondenţi au fost total de acord, iar 33% dintre toţi cei intervievaţi au afirmat categoric că nu au timp să citească cărţi. În acelaşi timp, 49% dintre participanţii la studiu s-au declarat total de acord cu afirmaţia "E mai simplu să cauţi o informaţie pe internet decât să citeşti o carte şi să afli aceeaşi informaţie", iar 47% sunt total de acord că internetul va duce la dispariţia cărţilor.

Pe de altă parte, 91% sunt total de acord cu afirmaţia "Lectura este absolut necesară pentru dezvoltarea personală a fiecărui om", iar 75%, cu afirmaţia "Cărţile citite sunt cea mai valoroasă avere pentru om". În acelaşi timp, 74% dintre respondenţi sunt total de acord că proverbul "Ai carte, ai parte" este încă de actualitate, 11% - parţial de acord, în timp ce 6% au exprimat un dezacord parţial, iar 7% un dezacord total.

Întrebaţi dacă preferă să vadă un film făcut pe baza unei cărţi decât să citească volumul respectiv, respondenţii şi-au exprimat aproape în egală măsură acordul (total - 28%, parţial - 20%) şi dezacordul (total - 29%, parţial - 19%).