STUDIU: Liniile, punctele şi semnele în formă de Y de pe picturile rupestre vechi de 20.000 ani ar reprezenta prima formă de scriere sau primul calendar

Punctele, liniile şi semnele pictate în formă de Y din epoca de piatră ar putea reprezenta un tip de proto-scriere a oamenilor preistorici care au trăit în Europa cu cel puţin 20.000 de ani în urmă.

Unii cercetători asociază semnele cu comportamentul sezonier al animalelor de pradă, ceea ce face ca semnele să fie prima scriere cunoscută din istoria omenirii, susţine un nou studiu publicat pe LiveScience şi de Cambridge Archaeology Journal pe 5 ianuarie. 

Deşi arta rupestră paleolitică este mai bine cunoscută pentru caii graţioşi şi amprentele fantomatice ale mâinilor, există mii de semne nonfigurative sau abstracte pe care cercetătorii au început să le studieze abia în ultimele decenii.

Cu toate acestea, alţi cercetători nu sunt convinşi de ipoteză. 

Melanie Chang, paleoantropolog la Portland State University, care nu a fost implicată în studiu, a declarat pentru Live Science printr-un mesaj  că este de acord cu evaluarea cercetătorilor care consideră "oamenii din paleoliticul superior suficient de inteligenţi pentru a avea capacitatea cognitivă de a scrie şi de a ţine evidenţa timpului".

Cu toate acestea, ea a avertizat că "ipotezele cercetătorilor nu au dovezi suficiente.

Primii oameni din Europa erau vânători-culegători care mâncau multă carne din animalele vânate - cai, cerbi, mamuţi şi bizoni. Ei cunoaşteau  momentului migraţiilor, al împerecherii şi al naşterilor pentru a vâna la momentul oportun, susţine Bennett Bacon, cercetător independent.

Interesant este că la fiecare peşteră cu picturi rupestre, se găsesc nici mai mult, nici mai puţin de 13 semne (puncte, linii şi semne în formă de Y). Şi astfel de secvenţe alcătuite din 13 semne s-au găsit în sute de peşteri din Europa.

Autorii studiului se întreabă: Să reprezinte oare un calendar preistoric în care anul era alcătuit din 13 luni?

Sau sunt taxonii de animale asociate cu anotimpurile anului? 

Semnele ce indicau lunile şi animalele pictate de pe picturile rupestre ar fi fost corelate de către şeful de trib atunci când îşi aduna oamenii să-i instruiască.

De exemplu, în luna a 12-a (echivalentă cu ultima parte a lunii noiembrie-prima parte a lunii decembrie) nu erau vânaţi cerbii pentru că era sezonul de împerechere şi trebuiau lăsaţi să se înmulţească.

În schimb, erau vânaţi bizonii în perioada iernii, căci ei aveau să se împerecheze în aprilie-mai, iar în anotimpul friguros, oamenii aveau nevoie de grăsime animală şi de blănuri în cantitate mare.  

Organizarea unui calendar ar fi fost o metodă ingenioasă pentru a conserva fauna în încercarea de a vâna până la extincţie şi de a trăi în echilibru cu natura. 

Oricare ar fi varianta, este clar că semnele ar fi servit un scop, acela de ghid pentru vânătoare. 

Într-un articol publicat de revista Cosmos scrie că hominizii din specia Homo Erectus, prima specie care a controlat focul şi a populat Asia, ce a apărut acum 1,8 milioane de ani şi a dispărut acum 500.000 ani, au lăsat în urma lor primele forme de artă primitivă, posibil chiar de protoscriere. 

Arheologii au descoperit un număr tot mai mare de gravuri cu scrijelituri repetitive,  produse de oamenii timpurii ce au fost interpretate ca simboluri.  

Pe o scoică şi pe o coajă a unui ou de struţ  din Africa de Sud care datează de 540.000 ani au fost găsite gravuri.

Au fost găsite semne şi pe suprafaţa unei stânci din Gibraltar şi pe o piatră veche de 77.000 ani ce ar fi fost scrijelite de oamenii de neanderthalieni.

Deşi e puţin probabil ca arheologii şi antropologii să descifreze semnele, istoria trebuie rescrisă. Pe măsură ce trece timpul şi apar noi descoperiri arheologice care ne dezvăluie noi informaţii importante, s-ar părea că nici strămoşii noştri şi nici speciile extincte de hominizi nu erau brute înapoiate la nivel cognitiv cum se credea până în prezent.