STUDIU: Pentru români, Facebook este principala sursă de informaţii, dar şi de ştiri false

Pe de altă parte, doar jumătate dintre români, atunci când află o ştire care îi interesează, verifică de cele mai multe ori şi din alte surse dacă aceasta este adevărată.

Conform studiului, românii urmăresc ştirile în special la TV (90%) şi pe internet (89%), următoarele canale în topul preferinţelor lor fiind radioul (58%), aplicaţiile mobile de ştiri (37%) şi ziarele şi revistele tipărite (30%). Barbaţii, mai mult decât femeile, urmăresc ştiri la radio (64% vs 52%) şi prin aplicaţii mobile (41% vs 32%).

Pe internet, principalele surse de informare sunt Facebook (89%), site-urile de ştiri (64%), e-mail (58%), Google (55%) şi ziarele sau revistele online (47%).

Cele care conţin cele mai multe ştiri false, în opinia românilor, sunt Facebook (75%), blogurile (69%), Twitter (64%), forumurile (63%), ziarele sau revistele tipărite sau online (61%) şi TV-ul (59%).

Domeniile care prezintă cel mai mare interes pentru persoanele care urmăresc ştiri sunt ştirile naţionale (93%), vremea (93%), educaţie/sănătate (81%), ştiri locale (87%) şi divertisment (83%). În acelaşi timp, domeniile cu cele mai multe ştiri false sunt considerate: politica (87%), evenimente mondene şi celebrităţi (83%), domeniul financiar/afaceri/economie (57%) şi ştirile naţionale (54%).

„Deşi românii par conştienţi de expunerea lor la ştiri false, 9 din 10 susţinând că li se întâmplă să descopere că o ştire pe care iniţial o considerau adevărată este falsă, doar jumătate dintre ei verifică veridicitatea informaţiilor, chiar şi înainte de a le împărtăşi altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească aceleaşi canale pe care au descoperit ştiri false, însă le scade încrederea în ele”, afirmă Traian Năstase, Managing Partner, iSense Solutions.

Românii consideră că, pentru a fi credibilă, o ştire trebuie să respecte următoarele condiţii: să precizeze sursele de unde au fost preluate fotografiile şi informaţiile (82% dintre români), să nu apară într-o publicaţie sponsorizată de entităţi cu interese – spre exemplu, ştiri politice în publicaţii sau canale sponsorizate de partide politice (58%), să conţină fotografii drept dovezi (57%), să includă multe detalii (56%) şi să apară într-o publicaţie prestigioasă, de încredere (52%).

În ceea ce priveşte sursele pe care românii verifică veridicitatea unei ştiri, sunt preferate Google (62%), site-urile de ştiri (46%), TV-ul (40%) şi ziarele şi revistele online (39%).

Romanii consideră că cei responsabili să se asigure că în presă sau pe internet nu apar ştiri false sunt conducătorii trusturilor de presă (65%), managerii companiilor care gestionează conţinutul online (60%) sau organizaţiile profesionale (53%), precum şi oamenii care obişnuiesc să împărtăşească informaţii cu ceilalţi (32%).

Studiul mai arată că 60% dintre români susţin că au primit ştiri false chiar de la prietenii apropiaţi, 49% de la colegii de şcoală sau serviciu, 39% de la cunoscuţi şi 31% de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informaţii au fost transmise în special pe Facebook (79%) şi prin viu grai (68%), dar şi pe email (31%) şi messenger (26%).

„Ne-a surprins faptul că majoritatea dintre ei spun că şi-au dat seama în ultimul an că persoane din jurul lor au împărtăşit cu ei ştiri false, primind astfel de informaţii chiar de la prietenii apropiaţi. Totuşi, acest comportament nu este cauzat de rea voinţă, ci de faptul că nu obişnuim să verificăm veridicitatea ştirilor, în special în contextul unui flux imens de informaţii cu care suntem asaltaţi pe mai multe device-uri şi canale”, adaugă Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.

Potrivit datelor iSense Solutions, 94% dintre cei care urmăresc ştiri spun că împărtăşesc ştirile care îi interesează cu alte persoane, faţă în faţă (83%) sau la telefon (61%), precum şi prin postări sau distribuiri pe reţelele de socializare (52%).

Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eşantion de 800 de respondenţi. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România, care urmăresc ştirile, indiferent de domenii şi canalele utilizate (adică 98% din totalul populaţiei din mediul urban, +18 ani). Rezultatele au un grad de eroare de +/-3.46%, la un nivel de încredere de 95%.

Citeşte şi: Cum s-a văzut campania electorală pe Facebook. Videoclipuri viralizate, puse în circulaţie de principalele partide: sesiuni LIVE, "shootinguri" pe stradă sau în poligon, ironii la adresa adversarilor

Citeşte şi: Canada este dependentă de Facebook. Turcia înseamnă cenzura social media şi în Nigeria se joacă scrabble. Clasificarea ţărilor lumii după pasiuni şi probleme în 2016

Citeşte şi: Florentin Pandele este cercetat de poliţiştii din Ilfov pentru loviri sau alte violenţe, după o înregistrare postată pe Facebook - VIDEO

Citeşte şi: O ştire falsă pe Facebook a generat o anchetă DSVSA în staţiunea montană Moneasa din Arad - VIDEO

Citeşte şi: Facebook ar lucra la un software special pentru China, pentru a se acomoda reglementărilor de cenzură