Suceava: Construcţie din sticlă la Curtea Domnească pentru punerea în valoare a sitului arheologic

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că 12 specialişti ai firmei spaniole Arena Teatro SL, cu experienţă în gestionarea patrimoniului istoric, au venit la Suceava unde, împreună cu specialişti locali, urmează să găsească cea mai bună formă de amenajare a Curţii Domneşti.

El a spus că până la data de 1 iulie va fi stabilită soluţia tehnică, apoi va fi întocmit studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi asigurată finanţarea lucrării, cel mai probabil cu fonduri europene.

Jeremy Strong și Halle Berry, printre jurații Festivalului de Film de la Cannes

Studiu. Prezența turiștilor modifică comportamentul animalelor sălbatice din parcurile naționale

Directorul Muzeului Bucovina, Emil Ursu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că propunerea pe care se lucrează în prezent, realizată de arhitectul bucureştean Gheorghe Sion, specialist în monumente istorice, prevede realizarea unei construcţii, în formă de U, din sticlă, care foloseşte zidurile actuale şi păstrează şi arhitectura medievală.

„Se va pune în evidenţă primul nivel al Curţii Domneşti, nivelul din lemn din perioada Petru Muşat, Alexandru cel Bun”, a spus Ursu.

Consiliul Local Suceava a aprobat, în luna martie, asocierea cu firma spaniolă Arena Teatro SL specializată în gestionarea patrimoniului istoric în vederea punerii în valoare a Curţii Domneşti din zona centrală a municipiului.

Firma spaniolă va întocmi, gratuit, documentaţia pentru reabilitarea Curţii Domneşti, urmând ca apoi să fie găsite surse de finanţare pentru realizarea lucrărilor.

Autorităţile sucevene doresc să finanţeze un proiect prin care Curtea Domnească din zona centrală a municipiului, în prezent şantier arheologic, să fie amenajată pentru vizitare şi, totodată, restaurată pentru a arăta la fel ca în perioada domniei lui Ştefan cel Mare.

Construcţiile din complexul care formează Curtea Domnească au fost edificate pe parcursul secolelor XIV – XV, fiind începute în timpul domniei lui Petru I Muşat, continuate de Alexandru cel Bun, iar în timpul domniei lui Ştefan cel Mare au fost refăcute din piatră şi cărămidă.