Summit în domeniul Internetului în Brazilia, după scandalul de spionaj declanşat de Snowden

Acest NETmundial de două zile se impune deja ca un eveniment fondator, atât prin audienţa de care se bucură - alături de reprezentanţi din 87 de state participă universitari, institute tehnice, actori privaţi şi ONG-uri -, cât şi prin ambiţie - stabilirea principiilor guvernanţei şi o foaie de parcurs valide, în premieră, pentru toţi actorii Internetului.

Demersul este considerat oportun de către actorii Netului, în momentul în care reţeaua tocmai aniversează 25 de ani de la creare, iar potrivit ONU un sfert din umanitate este potenţial conectată.

Pentru Brazilia, obiectivul este, înainte de toate, să pună capăt hegemoniei americane asupra instanţelor de reglementare a Internetului. Este vorba despre un demers motivat de către scandalul de spionaj vizând e-mailurile lui Rousseff şi ale colaboratorilor săi de către Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA).

"Brazilia vrea să insiste cu putere asupra unui proces de schimbare a guvernanţei Internetului", a rezumat, în faţa presei, Diego Sant'Ana, secretarul general al preşedinţiei Braziliei.

"Avem nevoie de o schimbare acum", a subliniat el.

Brasilia şi-a confirmat marţi seara statutul de avangardă a apărării şi confidenţialităţii, prin adoptarea în Congres a unui "Cadru Civil" care stabileşte drepturile şi obligaţiile puterilor publice, firmelor şi utilizatorilor webului.

Prezentat de către Guvern drept o adevărată "Constituţie a Internetului", textul garantează libertatea de exprimare, dar mai ales protecţia confidenţialităţii de a-l utiliza fără vreo încălcare şi utilizarea nepotrivită a datelor, de-acum pasibile de sancţiuni ad-hoc.

În vara lui 2013, dezvăluirile fostului consultant NSA Edward Snowden au declanşat furie în Brazilia, au provocat răcirea relaţiilor cu Statele Unite şi au motivat-o pe Rousseff să vrea să "facă ordine în casa" Internetului, pentru ca asemenea fapte să nu se mai repete.

La puţin timp după scandalul interceptărilor, Dilma Rousseff a avansat, la ONU, ideea unui control multilateral asupra utilizării Internetului, un ecou la aspiraţiile mai multor organisme din domeniu, îngrijorate de independenţa lor faţă de Washington.

- Washingtonul a intrat în horă

Din motive în principal istorice, Statele Unite controlează sau găzduiesc principalele organisme care administrează adresele, numele de domeniu, normele şi protocoalele webului, un lucru care provoacă, de mai mulţi ani, frustrări şi nemulţumire în rândul actorilor din domeniu şi anumitor Guverne.

Mult timp inflexibile, Statele Unite s-au pliat sub o presiune diplomatică, luna trecută, cedând teren cu privire la supervizarea ICANN ("Internet Corporation for Assigned Names and Numbers"), organismul care acordă nume de domeniu pe Internet - ca de exemplu .com sau .gov - şi care are sediul în California.

În urma declaraţiilor americane, o tranziţie către un nou statut al ICANN a fost deja angajată şi are ca termen de finalizare ianuarie 2015.

"Schimbarea relaţiei speciale dintre ICANN şi Statele Unite va fi o acţiune simbolică. Este necesar să se marcheze o distanţare", a subliniat pentru AFP Rodrigo de La Parra, vicepreşedintele ICANN pentru America Latină.

- "O direcţie pentru viitorul Internetului"

Afişându-şi voinţa de a colabora cu NETmundial, Washingtonul a fost asociat organizării evenimentului, alături de alte 11 state. Departamentul de Stat s-a declarat "entuziasmat" de ideea "dezvoltării unei viziuni comune a unui model de tip multi-actori pentru guvernanţa Internetului, în căutarea unui sistem mai deschis, participativ şi reactiv".

Intitulată NETmundial în acest în an al Cupei Mondiale din Brazilia, această reuniune internaţională şi-a dat delicata misiune de a concilia interesele statelor-victime ale spionajului NSA (între altele Brazilia, Germania, Mexic) cu cele ale statelor care controlează accesul şi conţinutul Internetului (China), cu ale unor actori privaţi invidiaţi pentru libertatea lor (Google) şi ale liberatienilor radicali (WikiLeaks).

În faţa unei asemenea provocări, mulţi se tem că documentul final va fi golit de substanţă. Chiar dacă nu au caracter constrângător, aceste principii vor avea meritul să marcheze punctul de pornire al unei adevărate guvernanţe mondiale.

Într-un proiect de rezoluţie prezentat participanţilor din aproximativ 80 de ţări şi publicat de către WikiLeaks, organizatorii afirmă că "guvernanţa este necesar să fie deschisă, participativă, multipartită, neutră din punct de vedere tehnologic, sensibilă la drepturile omului şi fondată pe principiile transparenţei şi responsabilităţii".

"Este clar că ceea ce se va defini aici sunt principii generale, nu vom soluţiona toate problemele, ci vom oferi o direcţie viitorului Internetului", a subliniat de la Parra.