Tablou de Corneliu Michăilescu, la licitaţie marţi, în Capitală, cu preţ de pornire de 110.000 lei

Pe lângă "Natură statică cu fructe", de Corneliu Michăilescu, şi "Cu oile la păscut" de Camil Ressu, fiecare având un preţ de pornire de 110.000 de lei, Alis mai propune în licitaţia de marţi lucrări semnate de Gheorghe Petraşcu - "Garoafe" (preţ de pornire: 85.000 de lei), Nicolae Tonitza - "Marina" (75.000 de lei), Ştefan Dimitrescu - "Mănăstirea Neamţ" (75.000 de lei), Rudolf Schweitzer Cumpăna - "Doi ţărani" (65.000 de lei), Gheorghe Vânătoru - "Pod peste Sena" (37.000 de lei) şi Constantin Piliuţă - "Flori mov" (22.000 de lei).

În total, vor fi scoase la licitaţie 82 de picturi, alături de sculpturi, cărţi vechi, bijuterii, ceasuri, argintărie, sticlărie, icoane şi diverse alte obiecte.

Potrivit informaţiilor furnizate pe site-ul casei de licitaţii, Corneliu Michăilescu (22 octombrie 1898 Bucureşti - noiembrie 1965 Bucureşti) a fost pictor, sculptor, grafician şi scriitor. După studii de drept şi filosofie la Universitatea din Bucureşti, urmează cursurile Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, între 1908 şi 1912, iar în perioadele 1913 - 1915 şi 1919 - 1921 se află la Florenţa, unde întâlnirea cu arta italiană îi va marca formaţia artistică. Tot la Florenţa deschide şi prima sa expoziţie personală, urmată de altele la Bucureşti, între 1922 şi 1931. În 1925 este profesor la Atelierul de artă constructivistă al revistei Integral, iniţiativă a grupării avangardiştilor de a introduce arta modernă în viaţa cotidiană. Este şi autorul unor interesante cronici şi articole pe teme de artă, fiind printre primii care scriu la noi despre arta africană.

Pictura sa trece printr-o primă fază în care un conţinut religios îşi caută o expresie inedită, apelând la stilizări simili-cubiste. Eticheta de cubist care i s-a aplicat uneori este abuzivă, Corneliu Michăilescu găsindu-şi inspiraţia inconfundabilă, într-un univers fantastic, mai aproape de "poem şi semitrezie", cum îi plăcea artistului să spună, şi mai puţin în cubism sau în raţionalismul constructivist. În 1933 ia parte la experimentul cu mescalină condus de doctorul neurolog Gh. Marinescu, la care au participat şi Petru Comarnescu şi Ludovic Bassarab. Viziunile produse de substanţa halucinogenă nu au făcut decât să potenţeze înclinaţia lui Corneliu Michăilescu spre vis şi fantastic, din care s-au hrănit atât pictura, cât şi literatura sa. După instalarea comunismului se retrage din viaţa artistică.