"Tăietura", un film despre genocidul armenilor, regizat de Fatih Akin, din 8 mai în cinema

"Tăietura/ The Cut" spune povestea unui supravieţuitor al genocidului armenilor de la începutul secolului al XX-lea, care porneşte în căutarea fetiţelor sale dispărute în timpul masacrului. Filmul este distribuit în România de Independenţa Film.

"Tăietura" a participat în competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia 2014. Este a treia parte dintr-o trilogie în care regizorul german cu rădăcini turce abordează trei teme: dragostea, moartea şi diavolul. Primul din trilogie a fost "Head-On/ Gegen die Wand" (2004), iar al doilea, "The Edge of Heaven/ Auf der anderen seite" (2007).

Mardin (oraş din sud-estul Turciei, n.r.), 1915. Într-o noapte, autorităţile turce execută o razie şi îi arestează pe toţi bărbaţii armeni din oraş, inclusiv pe tânărul fierar Nazaret Manoogian (rol interpretat de actorul Tahar Rahim). După câţiva ani, reuşind să supravieţuiască ororilor genocidului, tânărul află că cele două fiice ale sale încă trăiesc. El devine obsedat de ideea de a le găsi. Căutarea îl poartă de la deşerturile Mesopotamiei, prin Havana (Cuba), până în preeriile din North Dakota (America). În această odisee a sa, Nazaret întâlneşte o varietate întreagă de oameni: personaje angelice şi suflete mari, dar şi genul diabolic, însuşi încarnarea diavolului.

Pentru "Head-On/ Gegen die Wand", al patrulea lungmetraj al său, Fath Akin a primit o serie de premii importante, printre care şi Leul de Aur la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin din 2004. Celălalt, "The Edge of Heaven/ Auf der anderen seite", a luat premiul pentru cel mai bun scenariu la Cannes, în 2007.

Întrebat cum de s-a încumetat să aleagă acest subiect încă tabu în Turcia, ecranizarea unei poveşti din perioada genocidului armean, regizorul Fatih Akin a răspuns: "Nu eu am ales tema, ci ea m-a ales pe mine. Părinţii mei sunt turci, aşa că acest subiect m-a abordat pe mine, tocmai pentru că era tabu. Mereu mă simt atras în mod special de ceea ce se spune că e interzis. Mă face să vreau să aflu mai multe. Aşa am descoperit o grămadă de lucruri care încă nu au fost explorate sau consumate".

Săptămâna trecută, pe 24 aprilie, lumea întreagă a comemorat împlinirea a o sută de ani de la genocidul armean, din 1915, în care au fost omorâţi aproape două milioane de armeni (sute de mii fiind deportaţi) de către armata turcă, pe-atunci parte a Imperiului Otoman.

Pe 23 aprilie, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a prezentat în premieră condoleanţele Turciei "nepoţilor armenilor ucişi în 1915" în timpul masacrelor împotriva acestei comunităţi, comise în timpul Imperiului Otoman. În schimb, liderul turc nu a recunoscut "genocidul" contra armenilor.