"Târgul mărţişorului", în perioada 27 februarie - 2 martie, la Muzeul Ţăranului Român din Capitală

Potrivit sursei citate, Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de Simion Florea Marian, unul din etnologii importanţi ai începutului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani - obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu, ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau, după 12 zile, în pom, ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa acelaşi fir roşu cu alb, ca să fie sănătoase şi, la fel, bune de rod. Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, cadou.

Povestea mărţişorului supravieţuieşte, în diferite forme, până în contemporaneitate: de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la mărţişorul virtual.

Intrat în obişnuinţa publicului bucureştean, "Târgul mărţişorului" a oferit publicului, prin criteriile de selecţie care au vizat valoarea obiectului handmade şi inovaţia, un grad de creativitate care a situat participanţii în sfera artistică şi a unui meşteşug capabil să fie reînnoit cu diverse valenţe şi să comunice cu expresivitate, imaginaţie, simţ al umorului, o bună stăpânire a materiilor cu care sunt create.

Potrivit Muzeului Ţăranului Român, în toţi aceşti ani, publicul s-a obişnuit cu o ofertă foarte bogată, uşor reperabilă prin diversitatea şi unicitatea mărţişoarelor, fie că au avut ca sursă de influenţă lumea ţărănească, fie că au conturat noi forme ale creativităţii urbane (de la obiectul manufacturat la amprenta unui design contemporan, de la semnul zodiacal sau trifoiul norocos la banda desenată sau personaje din mitologia ţărănească şi urbană). De asemenea, s-a încercat aducerea în atenţia publicului cumpărător a anumitor categorii de mărţişoare care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent, ca de exemplu, mărţişorul de oraş, mărţişorul rustic, mărţişorul croşetat sau tip goblen, mărţişorul de Fond Plastic, mărţişorul tradiţiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor '80, ca un contrapunct la creaţiile ultimilor ani în care principala expresie este cea a obiectului handmade.

Povestea mărţişorului a continuat să se re/scrie în şnururi simple alb-roşii, monede prinse în cusături, fire de lână, fetru, lut şi lemn, hârtie manuală, piele, plastic, metal şi, în cele din urmă, orice materii reciclate şi interesant exploatate.

Ca de obicei, la târg vor fi şi produse dulci de turtă dulce, kürtős kalács, mere şi prăjituri de casă, suc natural de mere, miere şi dulceţuri.

De asemenea, în perioada târgului se vor organiza şi ateliere de creativitate. Astfel, pe 28 februarie, în intervalul orar 11.00 - 12.00, se desfăşorară Atelierul de făcut şnururi de mărţişor, cu Ruxandra Grigorescu, la Atelierul de creativitate pentru copii, iar în data de 1 martie, între orele 11.00 - 12.00, are loc Atelierul de făcut şnururi de mărţişor, cu Genoveva Sauciuc, la Atelierul de creativitate pentru copii şi adulţi.

Publicul interesat poate participa la târg în perioada 27 februarie - 2 martie 2014, între orele 10.00 - 18.00.

Biletele de intrare la târg pot fi achiziţionate la preţurile de 4 lei (preţ întreg), respectiv 2 lei (preţ redus pentru elevi, studenţi şi pensionari).