Peste 6.000 de obiecte ale culturii Gumelniţa, descoperite la Pietrele

După cum a arătat Meda Toderaş, cuprul, care se regăseşte în compoziţia mai multor obiecte, provine din mine de pe actualul teritoriu al Bulgariei şi Serbiei.

Totodată, pe tell-ul de la Pietrele nu au fost descoperite unelte care să demonstreze că populaţia folosea tehnici de prelucrare a metalului sau că lucra vasele de ceramică la nivelul gospodăriei.

De asemenea, obiectele din Spondylus arată că existau schimburi cu zona Mării Mediterane. "Oamenii se mişcau pe cursurile Dunării. (…) Cumva, această aşezare (de la Pietrele, n.r.) era ca un nod, veneau toţi pe la ei şi ei se duceau la toţi", a precizat, pentru MEDIAFAX, Meda Toderaş.

Sean „Diddy”, acuzat de noi infracțiuni înainte de procesul penal

Russell Brand reacționează la acuzațiile de viol și agresiune sexuală: „Legea este folosită ca armă împotriva mea”

Vetrele, râşniţele, armele şi alte unelte descoperite vorbesc despre activităţile comunităţii – vânătoarea, pescuitul, agricultura sau ţesutul şi alte activităţi domestice.

După cum a precizat Hansen, vânătoarea era foarte importantă, oamenii vânând animale mari, precum bouri, mistreţi, cerbi, pentru a obţine şi prestigiu social. O descoperire interesantă a fost faptul că într-o zonă au fost găsite construcţii în care se aflau artefacte legate de vânătoare şi pescuit, în timp ce într-o altă zonă s-au găsit unelte care serveau pentru activităţi domestice.

Aceste construcţii specializate reflectă existenţa distribuţiei muncii în comunitatea respectivă, care era împărţită pe segmente egale, specializate.

Totodată, existenţa unor obiecte din cupru, Spondylus şi aur arată că existau familii dominante, care îşi afişau prin aceste artefacte prestigiul, comunitatea fiind structurată ierarhic.

Descoperirile au inclus şi oase umane, într-o casă fiind identificaţi nouă oameni – un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani, o femeie matură, tineri şi copii.

Cercetările de la Pietrele, programate iniţial pentru 10 ani, se vor prelungi cu un an, până în 2013, după cum a spus Svend Hansen.

Proiectul celor două institute de arheologie, român şi german, este finaţat de Deutsche Forschungsgemeinschaft (Fundaţia Germană de Cercetare) şi, parţial, de Ministerul Culturii şi Cultelor.

Toate obiectele descoperite vor rămâne în patrimoniul Institului de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureşti, care va publica, în 2009, raportul de săpături din perioada 2002 – 2008, în revista Materiale şi Cercetări Arheologice, după cum a declarat pentru MEDIAFAX redactorul-şef adjunct al publicaţiei, Adrian Ioniţă.

Bucureştenii pot vedea în continuare la ICR, până pe 20 decembrie, o expoziţie cu obiecte descoperite la Pietrele şi fotografii ale acestora, găzduită de Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" cu ocazia prezentării jurnalului de săpături.

În cadrul programului "Întâlniri şi (re)întâlniri la ICR", conferinţa găzduită de Institutul Cultural Român (ICR) marţi seară, cu titlul "Pietrele vorbesc. O aşezare centrală din mileniul 5 î.Cr. Jurnal de săpătură 2002-2008", a fost dedicată proiectului iniţiat în 2002 de Institutul Arheologic de la Berlin şi Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureşti.

O echipă de aproximativ 30 de specialişti din diverse domenii, din România, Germania, Olanda, SUA, Bulgaria şi Republica Moldova, studiază de şase ani satul preistoric de la Măgura Gorgana, din localitatea Pietrele, judeţul Giurgiu, pentru a reconstitui lumea culturii neolitice Gumelniţa, una dintre cele mai strălucite civilizaţii din ultima jumătate a mileniului al V-lea î. Cr.

Dintre cercetătorii participanţi la proiect, Alexandru Vulpe, directorul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan", coordonează echipa românească, formată din Meda Toderaş, Daniel Spânu şi Cristina George, restauratoarea obiectelor descoperite.

Restul cercetătorilor au fost aduşi de la Institutul Arheologic de la Berlin, echipa fiind coordonată de Svend Hansen, directorul Departamentului Eurasia din cadrul institutului german.

Alexandu Vulpe a prezentat mai întâi publicului de la ICR o serie de informaţii despre satul preistoric studiat la Pietrele – o aşezare de tip tell, cu case despărţite de uliţe înguste, de până la un metru şi jumătate lăţime, cu unele locuinţe construite la înălţime, care reprezentau centrul vieţii acelei comunităţi, fiind, probabil, folosite ca spaţii de depozitare.

Casele din acest sat au ars, iar pereţii lor s-au prăbuşit îngropând obiectele care se aflau înăuntrul lor. Cauzele incendiului nu au fost determinate.

După cum a subliniat Vulpe, cele mai importante descoperiri făcute în acest sat preistoric, având între 20 şi 30 de case, pe o suprafaţă de 160/120 metri, nu sunt obiectele în sine, ci faptul că au fost determinate strategii economice şi de organizare socială ale comunităţii care a trăit acolo, în perioada aproximativă 4400 – 4200 î.Cr., după cum au apreciat cercetătorii.

Până în prezent, au fost cercetate patru dintre case, din zone diferite ale tell-ului, după cum a precizat Meda Toderaş, iar în acestea, dar şi pe uliţe, au fost găsite circa 5.300 de artefacte din piatră, os, corn, lut, cupru şi Spondylus – un melc din Marea Mediterană.

Printre obiectele descoperire se numără topoare, vârfuri de săgeţi, unelte de ascuţit sau lustruit, ace de pescuit, statuete, figurine, cărora li se adaugă aproape 800 de vase de ceramică şi peste 300.000 de cioburi. Obiectele din ceramică descoperite cântăresc circa opt tone, după cum a precizat Hansen. În plus, vasele sunt lustruite şi decorate cu desene geometrice sau care imită valurile, realizate cu grafit.

Printre obiectele descoperite se numără, de asemenea, mai multe greutăţi de ţesut din piatră, aşezate în şiruri paralele. Acestea au dus la identificarea existenţei războiului de ţesut în comunitate, ceea ce ar putea constitui cea mai veche dovadă a existenţei acestei unelte în preistorie.

Citeşte mai multe…