Teatrul Naţional se redeschide oficial, pe 18 aprilie, cu "Înşir'te mărgărite", de Dan Puric

"Înşir'te mărgărite", cu o versiune scenică de Dan Puric, după feeria-poem dramatic a lui Victor Eftimiu, este evenimentul care inaugurează Sala Mare a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti şi marchează finalizarea amplului proces de reconstrucţie, reabilitare şi modernizare a acestei instituţii, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

O montare de anvergură, "Înşir'te mărgărite" îmbie publicul să descopere, sub noua "pălărie" a Sălii Mari, un univers plin de culoare şi de poezie: 80 de interpreţi, de la actori debutanţi la nume consacrate, 300 de costume şi o mulţime de pălării impresionante, minuţios lucrate în atelierele teatrului, muzică originală semnată de Gheorghe Zamfir, pantomimă, step, dans şi balet, reunite într-o viziune regizorală debordantă, ce se adresează unei categorii largi de public.

Feeria dramatică a lui Victor Eftimiu s-a jucat pentru prima dată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în 1911. Cu această piesă, considerată eveniment de criticul Eugen Lovinescu, prolificul autor devenea faimos la numai 22 de ani. De atunci, textul a suferit modificări şi a fost montat în numeroase versiuni pe scenele ţării.

Viziunea cu care se va întâlni publicul pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti reprezintă o nouă provocare pentru actorul şi regizorul Dan Puric, el realizează şi de această dată o "lectură" originală, printr-o îmbinare firească între textul clasic şi mijloacele teatrale care l-au consacrat ca artist.

În versiunea lui, "Înşir'te mărgărite" este o transfigurare a feeriei într-un poem închinat iubirii.

"Nu ştiu cum, dar Eftimiu a făcut un basm modern fără să-l modernizeze", spune Dan Puric. "I-a păstrat sănătatea sufletească, inocenţa şi frumuseţea. S-a jucat. Şi pe mine m-a atras starea de joc a lui Eftimiu faţă de poveste. Într-o societate confuză în care lipsesc reperele morale, iar axul valoric este perturbat, basmul clarifică, limpezeşte. El nu poate să mintă, pentru că este făcut pentru copii. Nevoia de basm este cu atât mai necesară astăzi, când lumea se urâţeşte, iar basmul devine un reflex de igienă sufletească... Acest spectacol este profund românesc şi, de aceea, poate fi oricând internaţional", mai spune Dan Puric.

Cu "Înşir'te mărgărite", acesta îşi propune să ajute oamenii să descopere drumul înspre ei înşişi. Să viseze, să trăiască povestea. Potrivit TNB, "povestea" lui Dan Puric copleşeşte prin monumentalitate tragică, dar şi prin duioşie, atribut care o apropie de substanţa basmului românesc, de adevărul fundamental al vieţii.

Scenografia şi costumele sunt semnate de Doina Levintza, al cărei concept pune în valoare un univers luxuriant de forme şi culori.

În rolurile principale au fost distribuiţi: Dan Puric, Constantin Dinulescu, Maria Dinulescu/ Beatrice Rubică, Lari Giorgescu/ Ştefan Ruxanda, Silviu Biriş, Irina Cojar, Carmen Ionescu, Ovidiu Cuncea, Alexandru Hasnaş, Axel Moustache, Eduard Adam, Oana Vânătoru, Afrodita Androne, Iuliana Moise, Tatiana Constantin, Erika Băieşu, Violeta Huluba, Florin Roşu, Silviu Oltean.

Premiera oficială a spectacolului va avea loc sâmbătă, 18 aprilie, iar primele întâlniri cu publicul spectator vor avea loc în zilele de 19, 21, 29 şi 30 aprilie, de la ora 19.00.

Teatrul Naţional Bucureşti (TNB) a fost inaugurat pe 10 noiembrie 2014, în prezenţa conducerii instituţiei şi a mai multor oameni politici, directorul Ion Caramitru anunţând că, după recepţia lucrărilor, pe 30 noiembrie, şi probele tehnice, primul spectacol care va fi pus în scenă în Sala Mare renovată este realizat de Dan Puric.

TNB a fost supus unor lucrări de reabilitare şi restaurare, în cadrul unei investiţii de aproximativ 60 de milioane euro, iar proiectul a pornit de la necesitatea consolidării antiseismice a clădirii.

Directorul TNB, Ion Caramitru, a tăiat panglica de inaugurare, pe 10 noiembrie, împreună cu premierul Victor Ponta, la eveniment fiind prezenţi fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu şi fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu, în mandatul cărora a fost contractat împrumutul pentru renovarea instituţiei, precum şi fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor.

Tot atunci, Ion Caramitru a declarat că TNB a supravieţuit cutremurului din 1977, dar că, în urma unui incendiu la Sala Mare, în 1978, Nicolae Ceauşescu a ordonat lărgirea acestei săli de spectacole de la aproximativ 900 de locuri la peste 1.200 locuri şi construcţia unei loje oficiale. În acest scop, din lateralele sălii au fost scoase sisteme de rezistenţă antiseismică, respectiv patru diafragme cu o lăţime de 80 de centimetri, care au fost înlocuite cu nişte simpli stâlpi, astfel încât Sala Mare şi-a pierdut acustica şi vizibilitatea.

Potrivit directorului TNB, fosta faţadă de inspiraţie coreeană, în greutate de 1.400 tone, ordonată de Ceauşescu, ajunsese să se sprijine în proporţie de 70% pe parcarea Hotelului Intercontinental, iar, în cazul unui cutremur de minimum 6,5 grade pe scara Richter, întregul edificiu s-ar fi prăbuşit.

"Pentru mine, cel puţin, semnificativ în afară de această reconstrucţie este faptul că prima demolare a unui edificiu comunist s-a produs aici", a mai spus Caramitru, la momentul respectiv.

TNB are în urma reabilitării şapte săli de spectacole, dintre care patru noi. Unul dintre aceste spaţii se află pe acoperiş, pentru reprezentaţii de vară, iar o sală este destinată exclusiv tinerilor, pentru a experimenta.

Totodată, Sala Mare şi-a recăpătat forma iniţială, din care a dispărut loja oficială comandată de Nicolae Ceauşescu.

TNB va deveni, în cele din urmă, un edificiu deschis publicului larg 10-12 ore zilnic şi va avea mai multe funcţiuni, pe lângă spectacole de diferite genuri publicul urmând să fie invitat în galerii de artă, expoziţii, anticariat, librării, baruri şi cafenele.

În luna mai 2010, consorţiul format din Aedificia Carpaţi şi Romest Electronic a câştigat licitaţia pentru reabilitarea Teatrului Naţional Bucureşti, valoarea contractului anunţată atunci fiind de 48 de milioane de euro, fără TVA. În noiembrie 2012, premierul Victor Ponta a anunţat, după ce a inspectat şantierul, că lucrările de reabilitare şi restaurare a TNB - începute în 2010 - vor fi încheiate la sfârşitul lui 2014, cu aproximativ un an întârziere faţă de termenul programat iniţial, costurile totale ridicându-se la 65 de milioane de euro, acoperite printr-un credit contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

Potrivit declaraţiilor anterioare ale reprezentanţilor TNB, odată încheiate lucrările de reabilitare, teatrul dispune de şapte spaţii de joc: Sala Mare (900 de locuri), Sala Mică (250 de locuri), Sala Studio (598 de locuri), Sala Atelier (300 de locuri), Sala Pictura (286 de locuri), Sala Media şi Amfiteatrul în aer liber. Sălile Teatrului Naţional, după încheierea lucrărilor de reabilitare, sunt rezervate atât spectacolelor permanente ale instituţiei, cât şi spectacolelor realizate de studenţi şi mini-stagiunilor unor teatre invitate.