Televiziunea Realitatea Plus funcţionează în mod provizoriu, pe o grilă neaprobată de CNA

CNA a analizat, în şedinţa de marţi, situaţia "societăţii Geopol International SRL - postul Realitatea Plus - cu Informări ale Biroului Licenţe Autorizări şi Direcţiei Control Digitalizare" al Consiliului.

CNA a aprobat, pe 17 ianuarie 2013, o solicitare a societăţii Geopol International - ai cărei asociaţi sunt Strategies-Research-Investments SRL - 99% (în această societate Cozmin Guşă deţine 50%, iar Maricel Păcuraru - 50%) şi Alexandra-Beatrice Păcuraru -1% - de lansare a televiziunii de ştiri Realitatea Plus, care urma să emită în România, Republica Moldova şi în ţări din Balcanii de Vest, în urma unei investiţii de 13 milioane de euro.

Pe 16 ianuarie 2015, Realitatea Plus a fost lansată pe satelit, conţinutul său fiind diferit de cel difuzat de Realitatea TV, însă siglele celor două sunt asemănătoare, după cum au declarat pe 17 ianuarie, pentru MEDIAFAX, surse din industria de telecomunicaţii. Potrivit legislaţiei audiovizualului era neapărat necesar ca televiziunea Realitatea Plus să înceapă să emită în această perioadă, în caz contrar licenţa sa ar fi fost retrasă de CNA. Legea audiovizualului prevede că licenţa analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: titularul nu începe difuzarea serviciului de programe, în condiţiile stabilite prin licenţă, în termen de 12 luni de la obţinerea licenţei audiovizuale; Consiliul poate acorda două prelungiri succesive de câte 6 luni în situaţii justificate

Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi a CNA, pentru ca Realitatea Plus să poată să emită era necesară autorizarea televiziunii de către Consiliu, fapt care implică inclusiv autorizarea studioului televiziunii. Însă, solicitarea de autorizare a Realitatea Plus a fost depusă la CNA (de către Realitatea Media SA şi nu de titularul de licenţă, care este Geopol International, n.r.) pe 13 ianuarie, în condiţiile în care licenţa expira pe 17 ianuarie. De asemenea, potrivit prevederilor legislaţiei audiovizualului, solicitarea trebuia depusă la CNA cu 15 zile înainte de începere a emisiei.

În acest context, Realitatea Plus a făcut la CNA o notificare de "funcţionare provizorie", iar televiziunea a început să funcţioneze în mod provizoriu pe o grilă care nu este cea aprobată de Consiliu.

Reprezentanţii departamentului de specialitate al CNA au efectuat la sediul declarat al Realitatea Plus şi un control, în urma căruia au constatat toate aceste deficienţe.

În şedinţa CNA de marţi au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai Realitatea Media SA (care deţine licenţa televiziunii Realitatea TV), respectiv Rareş Bogdan, directorul general al Realitatea Media şi realizator la această televiziune, Lavinia Şandru, realizator TV şi reprezentanta Realitatea Media SA la CNA, Bianca Oanea, redactor-şef al Realitatea TV, Alin Alexandrescu, director tehnic, şi Amadeo Ene, realizator Realitatea Plus.

Membrul CNA Gabriel Tufeanu, cel care a condus şedinţa CNA de marţi, a remarcat faptul că Rareş Bogdan "este de la alt post" şi nu de la Realitatea Plus. În acel moment, Tufeanu a primit un document potrivit căruia Rareş Bogdan este împuternicit să reprezinte Realitatea Plus.

Totodată, Rareş Bogdan a spus că el a prezentat proiectul Realitatea Plus în faţa CNA în anul 2013, în momentul în care televiziunea a primit licenţa. Rareş Bogdan a mai spus că el crede foarte mult în această televiziune.

"Am vrea ca acest proiect să se dezvolte şi mai mult, să aibă ore dedicate pentru ţările din fosta Iugoslavie, în limbile respective. E un proiect care astăzi pare extrem de futurist (...) Nu cred că într-o ţară în care televiziunea se canibalizează, unde suntem cinci televiziuni de ştiri şi TVR (...), că vom rezista foarte mult doar privind România din interior. Dacă nu încercăm să ieşim cu analişti, cu invitaţi din străinătate, cu un canal dedicat acestei zone, putem să vorbim de un sfârşit al erei televiziunilor, mai ales pe zona în care internetul, Facebook-ul, televiziunile alternative, online prind tot mai mare putere", a spus Rareş Bogdan.

"Dacă astăzi pare o chestiune greu de conceput sau de privit spre viitor, pentru că ne izbim de fiecare dată, îngălbenim ecranele şi avem, dacă n-avem cătuşe, avem urmăriri penale, dacă n-avem urmăriri penale, avem voturi de blocare a urmăririi penale. Lucrurile nu vor continua aşa, încă o lună, două, trei, un an, doi. Se curăţă şi politica, şi presa. După ei, urmăm noi. Ştim asta. E mersul firesc. După ce terminăm cu oamenii de afaceri şi politicienii urmează presa. Că aşa e. Pe noi ne folosesc azi, noi suntem trompetele, după care... Tot rămân câţiva în picioare. Şi presa trebuie să se ducă mai mult decât în interiorul dintre două benzinării. Nu mai putem face presă doar cu domnul Zgonea a zis aşa, domnul Iohannis a zis invers, domnul Tăriceanu a zis invers. Nu merge, dacă nu priveşti regional lucrurile (...)", a spus Rareş Bogdan.

El a mai spus că, începând din luna decembrie 2014, a avut multe întâlniri cu oameni care vor să investească în Realitatea Plus. "Am avut discuţii cu un fond de investiţii din Abu Dhabi, care este interesat să investească în acest post (...) Sunt fonduri la Londra care sunt interesate", a spus Rareş Bogdan.

Totuşi, Rareş Bogdan a spus că în acest moment finanţatorul televiziunii Realitatea Plus este acelaşi cu cel al Realitatea TV, respectiv omul de afaceri Maricel Păcuraru (aflat în prezent în arest, după ce în noiembrie 2014 a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare într-un dosar privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul este de peste patru milioane de euro).

De asemenea, Rareş Bogdan a spus că s-au făcut "multe speculaţii" în legătură cu proiectul Realitatea Plus, însă această televiziune nu va lua locul Realitatea TV. "E un proiect ambiţios, complementar. Am văzut suspiciunile, le pot înţelege, dar vă asigur că acesta este un proiect complementar al Realitatea TV, nu care să înlocuiască Realitatea TV (...) Aşa am putea să preluăm mâine B1 TV, care este de vânzare", a susţinut Rareş Bogdan.

"Realitatea TV s-a consolidat", a mai spus Rareş Bogdan, precizând că Realitatea TV nu a concediat pe nimeni şi "şi-a achitat la zi taxele". Totodată, el a spus că datoriile istorice ale Realitatea TV aparţin lui Sorin Ovidiu Vântu, Sebastian Ghiță şi Elan Schwartzenberg.

Membrul CNA Monica Gubernat l-a întrebat pe Rareş Bogdan cine va face investiţia de 13 milioane de euro (anunţată la primirea licenţei Realitatea Plus, în 2013), în condiţiile în care în prezent societatea Strategies-Research-Investments SRL este urmărită penal.

"E urmărită penal cum sunt şi alte persoane şi societăţi urmărite penal. În curând vor fi mai puţine persoane neurmărite penal", a spus Rareş Bogdan, precizând că Maricel Păcuraru i-a garantat că va susţine proiectul Realitatea Plus, în ciuda faptului că este în arest. "Dacă e cazul să stea acolo (la închisoare, n.r.) patru ani, eu sper să nu stea acolo patru ani, are suficienţi bani pentru a susţine finanţarea acestui post TV (Realitatea TV, n.r.), dar şi pentru finanţarea celuilalt post (Realitatea Plus, n.r.)", a spus Rareş Bogdan.

La rândul său, Lavinia Şandru a spus că şi "Antena 3 este urmărită penal", dar vinde în continuare publicitate şi îşi plăteşte angajaţii. "Nu trebuie pusă la zid doar pentru faptul că este urmărită penal. Prezumţia de nevinovăţie este valabilă", a spus Şandru.

Membrul CNA Monica Gubernat le-a spus reprezentanţilor Realitatea că proiectul Realitatea Plus a fost "pornit cu stângul", pentru că televiziunea nu respectă structura de programe aprobată de CNA. "Nu aţi venit la timp cu dosarul de autorizare", a spus Gubernat.

"Sunt lucruri rezonabile şi perfectibile, pe noi ne interesează să înţelegeţi oportunitatea acestui proiect", a spus, în schimb, Rareş Bogdan.

La rândul său, Bianca Oanea, redactor-şef al Realitatea TV, a spus că, în prezent, Realitatea Plus difuzează programe informative şi preia programe de la Realitatea TV (15% din grilă) şi The Money Channel (25%). De asemenea, televiziunea difuzează 60% producţie proprie, respectiv dezbateri şi jurnale de ştiri.

Laura Georgescu, preşedintele CNA, a amintit că ea a votat în 2013 pentru acordarea licenţei Realitatea Plus, precizând însă că difuzarea acestui serviciu de programe poate începe numai după obţinerea deciziei de autorizare. "Dosarul trebuie să conţină grila de program pentru o perioadă de o săptămână, pentru că această funcţionare provizorie presupune că dumneavoastră faceţi probe şi începeţi să preluaţi altceva, daţi în buclă etc. (...) Intrarea în difuzare se face după ce aţi autorizat studioul", a spus Laura Georgescu. Ea a mai spus că preluarea de către Realitatea Plus a unor programe de la The Money Channel se face fără aprobarea CNA.

Pe de altă parte, membrul CNA Monica Gubernat a propus respingerea solicitării privind autorizarea făcută de Realitatea Plus şi intrarea televiziunii în legalitate. Însă, unii membri ai CNA, între care Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Valentin Jucan, au susţinut că nu se poate supune la vot o astfel de propunere, pentru că solicitarea privind autorizarea Realitatea Plus nu era trecută explicit pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului de marţi. Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Monica Gubernat au avut o părere diferită.

Ulterior, Monica Gubernat a propus introducerea pe ordinea de zi în mod explicit a acestui aspect. Însă Valentin Jucan a susţinut că nici această propunere nu poate fi supusă la vot întrucât ordinea de zi a şedinţei de marţi a fost votată la începutul şedinţei.

Astfel, cazul Realitatea Plus urmează să fie reanalizat într-o şedinţă ulterioară a Consiliului.

Nemulţumită de faptul că nu a fost luată o decizie în acest caz, Monica Gubernat a spus că unii membri ai CNA încearcă "protejarea" Realitatea TV.