Televiziunile publice ruse, acuzate de autocenzură pe tema atentatelor de luni

Prima explozie de la metrou, produsă în plin centrul oraşului, a avut loc la ora locală 07.55 (06.55, ora României), iar a doua după 40 de minute, însă ştirea a fost trecută sub tăcere de posturile de televiziune federale până la ora locală 09.00, în pofida anunţurilor făcute de agenţiile de informaţii şi mai multe posturi de radio.

Pe de altă parte, telespectatorii ruşi ai posturilor de televiziune difuzate prin satelit, cum ar fi postul anglofon Russia Today, EuroNews sau canalul Russie-24, au fost informaţi aproape imediat şi au putut urmări evenimentele în direct.

Dar majoritatea covârşitoare a ruşilor, rămaşi fideli celor trei canale federale care acoperă 98% din teritoriul rus, au rămas complet în afara fluxului de ştiri privind tragedia, putând urmări doar emisiuni matinale pe teme legate de sănătate şi bucătărie.

Abia la o oră de la primul atac, postul public Rossia a anunţat atentatele pe o bandă din partea de jos a ecranului, fără a întrerupe emisiunea "Dimineaţa Rusiei".

La fel s-a întâmplat şi la Canalul 1, care a consacrat câteva minute dramei de la Moscova în jurnalul său de ştiri de la ora 09.00. Postul NTV nu a furnizat informaţia decât la ora 10.00.

"Dimineaţa Rusiei s-a desfăşurat fără atentate", titra, marţi, cotidianul Kommersant, făcând aluzie la emisiunea cotidiană a postului Rossia şi constatând absenţa modificărilor în programele principalelor posturi ruse.

Ca şi presa scrisă, blogurile ruse au fost pline de comentarii critice.

"Încă o dată, ruşii au fost nevoiţi să afle ce se întâmplă în capitala lor cu ajutorul reportajelor CNN (postul american de televiziune), deşi ar fi preferat să fie informaţi de jurnaliştii ruşi", constată utilizatorul de Internet Sumlenny.

"Ce se poate reproşa posturilor publice?" Ele sunt subordonate puterii, consideră, la rândul său, utilizatorul Object.

Mai mulţi experţi subliniază că posturile au aşteptat un ordin de la Kremlin pentru a anunţa tragedia.

"Kremlinul nu a aprobat difuzarea informaţiilor decât sub formă de flash", spune Aleksandr Arhanghelski, prezentator la postul Kultura, citat de site-ul de informaţii infox.ru.

Dar Anna Kacikaeva, specialist în mass-media, apreciază că "nu Kremlinul este cel care cenzurează posturile, ci ele însele".

Această "autocenzură este instinctivă pentru cei care lucrează în televiziune de aproximativ zece ani", spune ea.

"Toţi jurnaliştii au în memorie sfârşitul postului independent NTV", trecut în 2003 sub controlul statului, după ce a fost criticat de Kremlin pentru reportajele sale privind criza ostaticilor la teatrul Dubrovka din Moscova, în timpul căreia 130 de persoane au murit în octombrie 2002.

NTV, care a transmis în direct imagini privind pregătirile forţelor de ordine pentru a lua cu asalt teatrul şi care a organizat un talk-show cu părinţii ostaticilor, a fost criticată de preşedintele din acea perioadă al Rusiei, Vladimir Putin, în prezent premier, care a reproşat presei că face "audienţă prin sânge".

Anul următor, redactorul-şef al cotidianului Izvestia a fost concediat pentru informaţiile difuzate în cazul unei alte crize a ostaticilor, la şcoala din Beslan (Osetia de Nord), soldată cu moartea a 330 de persoane. Ziarul său publicase două pagini întregi cu fotografii, fără nici un comentariu.

"Telespectatorii constituie masa cea mai mare a alegătorilor, spre deosebire de ascultătorii de radio şi utilizatorii de Internet", conchide Mihail Fedotov, fost ministru al Informaţiei.