The Telegraph: Festivalul Enescu sau "cum poate muzica să-i redea mândria unei naţiuni"

Potrivit The Telegraph, Festivalul Enescu, ce a luat startul duminică, este de o opulenţă uimitoare, incluzând concerte ale unor orchestre precum Philarmonia şi Royal Philarmonic Orchestra, din Marea Britanie, Maggio Musicale, din Italia, Filarmonica din Sankt Petersburg şi Orchestra Regală Concertgebouw, din Olanda.

Printre soliştii de muzică de cameră se numără pianistul Leif Ove Andsnes, violoniştii Christian Tetzlaff şi Sarah Chang, iar printre ansamblurile camerale figurează Les Musiciens du Louvre şi Il Giardino Armonico, aminteşte cotidianul.

"Este genul de program la care te-ai aştepta de la unul din strălucitoarele festivaluri central-europene, precum cel de la Salzburg sau Lucerna. De fapt, această paradă a talentului muzical are loc la Bucureşti (alături de unele evenimente-satelit în alte oraşe româneşti)", mai scrie The Telegraph, punând problema motivării finanţării acestui festival, de Ministerul Culturii, "într-o vreme în care bugetul pentru cultură, care nu este niciodată suficient, a ajuns şi mai mic".

Un prim răspuns dat de The Telegraph este faptul că evenimentele culturale atrag turişti care umplu "acele noi elegante hoteluri care au răsărit în Bucureşti". "Bucureştiul ar putea părea o destinaţie turistică improbabilă şi este adevărat că, oriunde te-ai uita, vezi mohorâtele rămăşiţe ale epocii lui Ceauşescu: blocuri de apartamente în paragină, acele bulevarde largi, ostile şi clădiri - sedii de instituţii publice - uriaşe, într-un stil monumental cvasi-egiptean, care le-a plăcut dictatorilor din toată lumea", dar "între clădirile noi şi străucitoare şi blocurile comuniste în paragină, sunt mici biserici ortodoxe, parcuri liniştite şi vechi străduţe fermecătoare (care sunt în prezent renovate cu grijă), care amintesc de perioada interbelică a Bucureştiului, cunoscut drept «Parisul estului»", scrie The Telegraph.

Bugetul Festivalului Enescu, de 7 milioane de euro, atrage atenţia cotidianul britanic, poate părea mic în comparaţie cu bugetul Festivalului de la Salzburg, dar este "o sumă uriaşă pentru o ţară care se zbate să treacă de la o economie controlată la una de piaţă". Totodată, The Telegraph remarcă faptul că Ministerul Culturii are un procent din PIB mai mic decât în majoritatea ţărilor Europei de Vest - 0,2% - şi că din el trebuie să se achite şi de "povara restaurării «patrimoniului cultural», adică a monumentelor şi clădirilor istorice pe care fostul regim le-a neglijat".

The Telegraph îşi exprimă din nou nedumerirea faţă de "protejarea" Festivalului Enescu, ajungând la concluzia că prestigiul şi turismul cultural nu sunt singurele motive pentru care acest lucru se întâmplă.

Astfel, cotidianul atrage atenţia că festivalul este unul "internaţional" ce poartă numele lui George Enescu - "unul dintre cele mai mari genii care au trăit vreodată", "comoara necunoscută a României" - al cărui talent a fost dublat de "o dorinţă arzătoare de a face cunoscut în lume preţiosul folclor românesc".

Muzica lui Enescu ocupă un loc extins în festival, majoritatea concertelor includ măcar o lucrare a sa, fiind prezentată şi monumentala sa operă "Oedipe", o nouă producţie a Operei Naţionale (în coproducţie cu Theatre du Capitole din Toulouse, n.r.), pusă în scenă de regizorul francez Nicolas Joel, mai notează The Telegraph.

Cotidianul britanic mai scrie că Enescu a fost de mult o personalitate culturală a României, dar acum este un simbol şi mai puternic, din moment ce "ţara se zbate să îşi găsească o nouă identitate".

The Telegraph îl citează pe premierul Emil Boc, care, în introducerea la programul festivalului, spune: "Nimic nu poate servi mai bine bunului nume al unei ţări decât aducerea geniilor noastre în panteonul artei universale".

"A defini arta universală poate fi dificil, unii oameni chiar negându-i existenţa, dar, dacă aceasta există, muzica, în special muzica clasică, ar putea fi cea mai bună reprezentare a ei", notează The Telegraph, apreciind că muzica clasică "trece peste barierele de limbă şi istorie, care împovărează celelalte arte, şi poate, totuşi, să redea «un spirit al locului» la fel de bine ca celelalte".

"Nu este de mirare că în multe ţări care au fost izolate de restul lumii (mă gândesc la ţările din Europa de Est şi Africa de Sud), muzica s-a dovedit a fi o bună modalitate de a redescoperi cine suntem «noi» şi, de asemenea, cum putem «noi» să vorbim lumii într-un limbaj pe care lumea să îl înţeleagă", concluzionează reporterul The Telegraph.

Festivalul Enescu atrage din nou atenţia presei internaţionale, după ce, în septembrie 2007, în încheierea celei de-a XVIII-a ediţii, a fost lăudat de cotidianul The Guardian, care a prezentat evenimentul românesc drept un concurent serios pentru Festivalul de la Salzburg. Totodată, în iunie, festivalul a fost inclus în lista celor şase evenimente de gen de top din această vară alcătuită de cotidianul britanic The Independent.

Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu", aflat la cea de-a XIX-a ediţie, se desfăşoară între 30 august şi 26 septembrie. Având un buget de 33 de milioane de lei, Festivalul "George Enescu" reuneşte 185 de artişti faimoşi şi formaţii muzicale prestigioase, ce vor pune în scenă la Bucureşti, precum şi în ţară, spectacole memorabile.