Radu Mihăileanu – Ambasador al Anului european al creativităţii şi inovării 2009

Născut pe 23 aprilie 1958 la Bucureşti, Radu Mihăileanu este fiul unui jurnalist evreu, Mordechaï Buchman, care, după ce a evadat din lagărul de concentrare unde fusese deportat de nazişti, şi-a schimbat identitatea. Sub noul nume, de Ion Mihăileanu, el va scrie scenariul primului film al lui Lucian Pintilie: "Duminică la ora şase", din 1965.

Radu Mihăileanu a părăsit România în 1980, îndreptându-se către Israel, pentru ca ulterior să se instaleze în Franţa. Educat la Institutul de Înalte Studii Cinematografice (IDHEC), el lucrează, în anii ’80, ca monteur, apoi ca asistent de regie, mai ales alături de Marco Ferreri ("I love you", 1985, şi "Y’a bon les blancs", 1987), timp în care semnează şi câteva filme de scurtmetraj.

În 1993, Radu Mihăileanu filmează primul său lungmetraj, "Trahir", care retrasează conflictele unui poet român disident cu regimul stalinist. Însă cineastul dobândeşte recunoaşterea internaţională cu cel de-al doilea film, "Trenul vieţii"/ "Train de vie", realizat cu finanţare franceză, belgiană, olandeză şi românească şi premiat la Veneţia şi Sundance: această fabulă impregnată cu umor evreiesc abordează Holocaustul (Shoah) dintr-un unghi original – organizarea, de către săteni, a unui tren cu deportaţi deghizaţi în nazişti, în speranţa de a scăpâ în acest fel de lagărele morţii.

Mannheim. Bărbatul care a intrat cu mașina în mulțime a făcut-o intenționat

10:01

Bolojan: NATO este pilonul nostru de apărare cel mai puternic

09:29

La acest al doilea film, asistent de regie a fost nimeni altul decât Cristian Mungiu, autorul filmului "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", premiat cu Palme d’Or la Festivalul de la Cannes, în 2007.

În prezent, regizorul finalizează "Concertul", cea mai recentă producţie a sa. "O să îl termin în primăvara anului viitor", a declarat în septembrie Radu Mihăileanu. "Concertul" (regia şi scenariul Radu Mihăileanu) spune povestea unui fost director al Teatrului Balşoi, concediat cu 25 de ani înainte de acţiunea filmului, pentru că a refuzat să se despartă de muzicienii săi evrei, devenit între timp un simplu îngrijitor în cadrul aceleiaşi instituţii.

Până în momentul când, într-o noapte, în timp ce curăţa biroul directorului în funcţie, sustrage un fax prin care orchestra rusă era invitată să cânte la Paris, la faimoasă sală Pleyel. Acesta este punctul de plecare al unei comedii dulci-amărui, care se înscrie în linia umanistă a filmelor "Trahir" sau "Trenul vieţii/ Train de vie", cu un regizor ataşat dintotdeauna unui scop nobil, şi anume acela de a reda demnitatea unor personaje uitate, brutalizate de Istorie.

Totodată, Radu Mihăileanu lucrează la un nou proiect cinematografic – "La source des femmes/ Sursa femeilor" -, un film despre femeile arabe, la care va începe filmările în 2009.

Temele cel mai des abordate de cineast – exilul şi identitatea – sunt în centrul celui de-al treilea film al său, "Trăieşte!"/ "Va, vis et deviens", foarte apreciat la Festivalul de la Berlin – Premiul publicului, şi la César 2005, unde a primit un premiu pentru cel mai bun scenariu original. În acest film, regizorul se inspiră din istoria evreilor din Etiopia, repatriaţi în Israel la mijlocul anilor ’80.

Filmele lui Radu Mihăileanu au primit nenumărate premii, printre care: pentru "Trahir" – Grand Prix des Amériques (Cel mai bun film), Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, Premiul pentru cel mai bun debut, Menţiune specială la Festivalul Filmelor Lumii, de la Montréal, Cel mai bun film şi cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Viareggio – Europa-Cinema 1993, Premiul special al juriului, Premiul C.I.C.A.E la Festivalul de Film de la Istanbul – 1994, Premiul pentru cel mai bun debut la Festivalul de Film de la Saint Louis 1995; pentru "Train de vie" – Premiul Anicaflash şi cel al criticii internaţionale la Festivalul de la Veneţia în 1998, Premiul publicului la Sundance, Hampton şi Miami în 1999, Premiul David di Donatello (Césarul italian) pentru cel mai bun film străin în 1999; pentru "Va, vis et deviens" -César pentru cel mai bun scenariu original în 2006, Premiul publicului la Berlin în 2005, Prix The Label Of Europe la Berlin, în 2005.

În luna octombrie a anului trecut, Radu Mihăileanu a fost promovat în grad de cavaler al Artelor şi Literelor de ministrul francez al Culturii, Christine Albanel, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Paris.

Mihăileanu a fost decorat şi de preşedintele Traian Băsescu, în iulie 2007, cu Ordinul naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, "în semn de apreciere deosebită pentru activitatea regizorală şi contribuţia remarcabilă la promovarea cinematografiei româneşti atât în ţară, cât şi în străinătate".

Comisia Europeană a lansat, vineri, campania de comunicare privind Anul european al creativităţii şi inovării 2009, sub deviza "Imaginează. Creează. Inovează".

Obiectivul Anului este promovarea de demersuri creative şi inovatoare în diferite sectoare ale activităţii umane şi contribuţia la o mai bună pregătire a Uniunii Europene pentru provocările viitoare ale unei lumi globalizate, potrivit Comisiei Europene.

Inaugurarea oficială a Anului european al creativităţii şi inovării 2009 se va desfăşura la Praga, pe 7 ianuarie, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi a prim-ministrului ceh Mirek Topolánek. Toate statele membre vor fi reprezentate, printre alţii, de coordonatorii naţionali desemnaţi în acest scop.

Mai multe personalităţi care se disting în materie de creativitate şi inovare au fost invitate să devină Ambasadori ai Anului.

Potrivit CE, printre cele peste 20 de douăzeci de personalităţi care au acceptat acest statut se numără: Radu Mihăileanu, regizor şi scenarist francez de origine română, Esko Tapani Aho – fost prim-ministru finlandez, om de afaceri prestigios şi autor al unui raport al UE cu privire la inovare, profesorul Bengt-Åke Lundvall, unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători europeni în domeniul inovării, Sir Ken Robinson, somitate mondială în materie de creativitate şi educaţie, Jonathan Paul Ive, designer-şef la Apple, Jean-Philippe Courtois, preşedinte al Microsoft International, Profesorul Ernő Rubik, profesor şi creator al celebrului cub Rubik.

Ambasadorii vor sprijini Anul, în ţările lor şi în lume, şi vor participa, ori de câte ori va fi posibil, la manifestările cu cea mai mare vizibilitate.

Anul european al creativităţii şi inovării are drept obiectiv sensibilizarea cu privire la importanţa creativităţii şi a inovării, competenţe-cheie pentru dezvoltarea personală, socială şi economică.

Punând în valoare creativitatea şi inovarea, UE doreşte să modeleze viitorul Europei în contextul unei concurenţe la nivel mondial. Ca şi în cazul Anilor europeni precedenţi, măsurile vor include campanii de promovare, manifestări şi iniţiative la nivel european, naţional, regional şi local.

"Atât creativitatea, cât şi capacitatea de inovare sunt calităţi umane esenţiale – ele sunt inerente tuturor şi le utilizăm în multe situaţii şi locuri, în mod conştient sau nu. Aş dori ca cetăţenii Europei să înţeleagă mai bine, graţie acestui An european, faptul că, prin promovarea talentelor umane şi a capacităţii umane de inovare, putem crea o Europă mai bună, pentru a o ajuta să îşi dezvolte pe deplin potenţialul, atât pe plan economic, cât şi pe plan social", a declarat comisarul Ján Figel, înainte de lansarea campaniei de comunicare privind Anul european al creativităţii şi inovării 2009.

Regizorul Radu Mihăileanu a fost şi Ambasador al programului "2008 – Anul Dialogului Intercultural", derulat tot de Comisia Europeană.

Citeşte şi:

Exilul şi identitatea, temele cel mai des abordate de Radu Mihăileanu

Radu Mihăileanu: "Misiunea noastră este să dăm iar încredere fiecărei culturi"

"Concertul", de Radu Mihăileanu, o poveste de viaţă, în stilul celor din "Trahir" şi "Train de vie"