Tradiţii de Crăciun: Obiceiul "crailor", păstrat la Sâncel de peste un veac datorită bătrânului Pătru lu' Călae

"Craii" reprezintă un obicei păstrat de cel puţin o sută de ani de tinerii din mai multe sate din judeţele Alba şi Mureş, care, în preajma Crăciunului, vestesc localnicilor Naşterea Domnului printr-o scenetă cu caracter religios, în care reproduc scena biblică a întâlnirii dintre magi şi regele Irod.

În judeţul Alba, obiceiul este păstrat cel mai bine în satele din zona Blajului, iar dintre acestea se remarcă localitatea Sâncel, unde tinerii "crai" au un adevărat ritual pentru pregătirea acestei tradiţii.

Protopopul ortodox de Blaj, preotul Vasile Brumar din Sâncel, spune că obiceiul "crailor" este una dintre cele mai frumoase tradiţii ce se păstrează în zonă şi care are o vechime de cel puţin o sută de ani.

Părintele Brumar povesteşte că la acest obicei au participat părinţii şi bunicii săi, iar originea sa se pierde undeva cu peste un veac în urmă.

Preotul afirmă că în satul Sâncel obiceiul a fost păstrat cel mai bine datorită unui bătrân al localităţii, Petre Bărbat sau Tetea Pătru lu' Călae, cum era cunoscut în zonă, care în fiecare an coordona tinerii pentru a pregăti această tradiţie.

"Tetea Pătru lu' Călae a trecut la cele veşnice în acest an, la vârsta de 90 de ani. Tetea Pătru a avut un rol important în păstrarea acestui obicei pe care nădăjduim şi noi să-l ducem mai departe în anii care urmează, alături de toate celelalte tradiţii ale noastre creştine şi româneşti legate de Naşterea Domnului", spune părintele Brumar.

Potrivit acestuia, obiceiul "craii" începe odată cu postul Crăciunului, când un grup de tineri cu vârste între 15 şi 20 de ani, aleşi pentru a duce mai departe această tradiţie, încep să pregătească în biserica din sat o scenetă cu povestea biblică a întâlnirii dintre regele Irod şi cei trei magi sau "crai", în care se vorbeşte despre naşterea lui Iisus, dar şi despre uciderea celor 14.000 de prunci din ordinul împăratului.

Preotul Vasile Brumar spune că tinerii repetă această scenetă cu câteva săptămâni înainte de Crăciun, iar în dimineaţa sărbătorii o prezintă în biserică, în faţa credincioşilor.

"Încă de la începutul postului, tinerii se adună în biserică şi încep pregătirile pentru această scenetă. În seara de Ajun fac ultima repetiţie, iar în prima zi de Crăciun această scenetă este jucată în biserică şi în zilele următoare craii colindă pe la casele oamenilor, vestind naşterea lui Hristos", explică părintele Brumar.

Obiceiul din Sâncel este unic datorită vestimentaţiei tinerilor "crai", pe care o predau din generaţie în generaţie.

Astfel, spre deosebire de alte zone, în care "craii" se îmbracă în costume populare, la Sâncel tinerii care participă la acest obicei au "uniforme" speciale în culorile tricolorului românesc.

Sceneta are opt personaje: Irod, magii sau "craii" Gaşpar, Melchior şi Baltazar, preotul, îngerul, soldatul şi păstorul. Cei trei magi şi regele Irod sunt înveşmântaţi în roşu, galben şi albastru, soldatul este îmbrăcat în uniformă militară, îngerul îmbrăcat în alb poartă aripi imense, preotul este îmbrăcat în negru, în timp ce păstorul poartă un cojoc tradiţional românesc. Irod şi craii sunt înarmaţi cu săbii de metal, iar soldatul cu o suliţă.

Părintele Vasile Brumar afirmă că aceste costume ale tinerilor sunt păstrate din generaţie în generaţie, iar sceneta este jucată de tineri de 15-16 ani care, după doi sau trei ani, predau "ştafeta" unei alte generaţii.

Potrivit acestuia, în ziua de Crăciun tinerii joacă sceneta în biserică, iar apoi, până în 27 decembrie, colindă pe la casele sătenilor care îi răsplătesc cu vin, cozonaci sau bani.

Obiceiul "crailor" este păstrat şi în satul mureşean Senereuş, unde elevi de gimnaziu joacă sceneta biblică în care se înfruntă magii şi regele Irod. Spre deosebire de satul Sâncel din Alba, în Senereuş, tinerii poartă costume populare cu tricolorul românesc la brâu şi sunt "înarmaţi" cu săbii realizate special din lemn.

Şi în satul mureşean Senereuş, se repetă povestea biblică a celor trei magi de la Răsărit, care au plecat cu aur, smirnă şi tămâie să-l caute pe pruncul Iisus. Totul se petrece sub forma unui dialog între împăratul Irod şi cei trei magi, care vin în faţa lui Irod aducându-i vestea naşterii pruncului Iisus, indicată de semnele cereşti. Irod refuză să creadă vestea lor, urmează discuţii aprinse şi mai multe încrucişări ale săbiilor, pentru ca în final Irod să încerce să-i convingă pe "crai" să îi arate locul naşterii pruncului, pentru a i se închina, la rândul lui. Însă magii îşi dau seama că Irod are gânduri necurate şi pornesc în căutarea Fiului lui Dumnezeu, pentru a i se închina.

Aici, "craii" sunt jucaţi în fiecare an de băieţi din clasele VII-VIII, care repetă timp de o lună.

La Senereuş, obiceiul a fost adus din zona Munţilor Apuseni de moţii care, după 1960, au început să se stabilească în acest sat locuit în majoritate de saşi.

(Material realizat de Dan Lungu, Ela Giurgea, corespondenti@mediafax.ro)