Tudor Giurgiu: Cinematografia română străluceşte la Cannes, dar întâmpină dificultăţi pe plan local

"Există un decalaj bizar între modul în care este percepută cinematografia română în străinătate şi situaţia ei în ţara noastră", a declarat Giurgiu la Cannes. Trei regizori români sunt prezenţi la Festivalul de Film de la Cannes, anul acesta, cu lungmetraje: Cristi Puiu, cu "Aurora", Radu Muntean, cu "Marţi, după Crăciun", şi Andrei Ujică, cu "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu".

Potrivit lui Tudor Giurgiu, cea mai mare problemă a cineaştilor români rămâne finanţarea. "Anul trecut, Centrul Naţional al Cinematografiei nu a finanţat niciun film. Este stupid şi incredibil. Avem o cinematografie despre care se vorbeşte în lumea întreagă, care primeşte premii la Cannes, iar guvernul, în loc să mărească finanţarea, o scade", a mai declarat Giurgiu.

AFP completează că, în lipsa unor producători independenţi, cinematografia românească se bazează pe finanţările de la stat. Cineaştii români apelează, de asemenea, şi la coproducătorii străini.

"Francezii, germanii şi austriecii sunt partenerii tradiţionali, dar, din cauza crizei economice, este dificil pentru ei să ni se alăture. Aşa că trebuie să apelăm la un plan B: să găsim subiecte care să nu fie foarte scumpe şi să filmăm rapid, cu echipe cât mai mici", spune Giurgiu, preşedinte al Asociaţiei Pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi preşedinte al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

O altă problemă a cinematografiei române este lipsa de interes a publicului pentru filmul autohton. Spre deosebire de publicul european, care apreciază "poveştile puternice (...), românii găsesc filmele româneşti prea lente, minimaliste, prea pline de dialog, prea sociale", adaugă Giurgiu, care apreciază că doar 3% dintre spectatori merg la filmele româneşti. "Este dezolant", spune el, şi dacă "guvernul nu ia nicio măsură, va fi greu pentru următoarea generaţie de cineaşti".

Totuşi, Tudor Giurgiu spune că s-ar putea ca tocmai condiţiile dure să fie motivul creativităţii cineaştilor. "Când România va avea 1.000 de săli de cinema şi bani necesari pentru toate proiectele, probabil că acest spirit va dispărea", adaugă Giurgiu în interviul acordat AFP.